Serviciul Vamal al Republicii Moldova este o instituție parte componentă a sistemului de drept şi securitate al statului, cu misiunea de a asigura securitatea economică a țării prin colectarea eficientă a taxelor şi impozitelor, combaterea fraudelor vamale, facilitarea comerțului internațional legitim şi protejarea societății, aplicând uniform şi imparțial legislația vamală.

Din 21 iunie curent, serviciile alternative de îngrijire individualizată și de tip familial a copilului pot fi prestate în baza patentei de întreprinzător,

Proiectul Regulamentului privind mecanismul și procedurile de control asupra activității asociației de proprietari din condominium (APC) şi a activității gestionarului condominiului, precum și controlul asupra reparației, reconstrucției, întreținerii şi deservirii clădirilor, a părților comune şi a unităților din condominiu (Regulament), a fost analizat în cadrul ultimei ședințe a secretarilor generali de stat.

Încasările Serviciului Vamal în primele 4 luni ale acestui an constituie la peste 6,6 mld. lei, fiind în creștere cu 78 mil. lei față de încasările din aceeași perioadă a anului precedent. Totodată, doar în luna aprilie au fost colectate la bugetul de stat încasări de peste 1 miliard de lei.

Controlul activității rezidenților zonelor economice libere (ZEL) va putea fi efectuat prin controale inopinate, în cazul dacă există informații susținute prin probe aflate în posesia organelor de control, privind existența unor situații de avarie, de incident sau de încălcare gravă a regulilor de securitate ori siguranță

Un primar dintr-o localitate rurală a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese prin nedeclararea în modul și în termenul stabilit a conflictului de interese și nesoluționarea acestuia. Primarul a emis o dispoziție prin care și-a numit fiul în funcția de administrator al site-ului oficial al primăriei. Ulterior, urmare a notificării Oficiului Teritorial al Cancelariei de Stat și sesizării ANI, primarul a anulat documentul emis în privința fiului său. Autoritatea Națională de Integritate a emis Actul de constatare prin care a documentat încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese și a inițiat procesul contravențional.

În practica Serviciului Fiscal de Stat (SFS), tot mai frecvent, se atestă situații în care persoanele (fizice sau juridice) solicită restituirea din buget a amenzii contravenționale achitate, din motiv că decizia de aplicare  a sancțiunii a fost anulată de către instanța de judecată. De multe ori, însă, aceste solicitări nu pot fi realizate, din cauza unor omisiuni ale persoanelor. În acest articol vom prezenta care sunt acțiunile ce trebuie întreprinse de persoană pentru ca aceasta să poată beneficia de restituirea unei amenzi contravenționale care a fost achitată.

Încasările Serviciului Vamal în primele 3 luni ale acestui an se cifrează la peste 5,3 mld. lei, în creștere cu 776 mil. lei (17%) față de încasările din aceeași perioadă a anului precedent. Doar luna martie a anului curent, Serviciul Vamal a colectat la bugetul de stat peste 2 mld. lei, cu peste 196 mil. lei mai mult (circa 11%), comparativ cu aceeași perioadă a anului 2019. Pe parcursul lunii trecute, au fost perfectate 47 394 de declarații vamale și constatate 285 de încălcări ale legislației vamale.

Eschivarea de la primirea spre plată atât a bancnotelor, cât şi monedelor metalice emise de Banca Naţională a Moldovei constituie contravenţie, aceasta fiind stabilită în art. 289 a Codului contravenţional (CC), conform căruia eschivarea respectivă se sancţionează cu amendă: • de la 600 la 1050 lei aplicată persoanei fizice • de la 4500 la 6000 lei aplicată persoanei cu funcţie de răspundere • de la 10500 la 12000 lei aplicată persoanei juridice, cu sau fără privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an.

În categoria infracțiunilor economice incriminate de Codul penal (în continuare – CP) este prevăzută și infracțiunea de insolvabilitate intenționată (art. 252 din CP). Remarcăm că infracțiunea de insolvabilitate intenționată este reglementată de CP în trei variante-tip şi în două variante agravante

Poate persoana achita jumătate din amendă după examinarea contestației împotriva deciziei de aplicare a sancţiunii contravenţionale?   Conform art. 34 alin. (3) Cod contravențional (CC), contravenientul este în drept să achite jumătate din amenda stabilită dacă o plăteşte în cel mult 3 zile lucrătoare de la data aducerii la cunoştinţă a deciziei de aplicare a sancţiunii contravenţionale, considerându-se că sancţiunea este executată integral, cu excepţia cazului în care a fost contestată decizia de aplicare a sancţiunii contravenţionale şi contravenientul nu şi-a retras cererea de contestare a deciziei emisă asupra cauzei contravenţionale până la cercetarea judecătorească.

Pe parcursul anului 2019 au fost constatate 38,4 mii contravenții și adoptate 37,9 mii decizii de aplicare a pedepsei în cazul contravenţiilor ce afectează activitatea de întreprinzător, fiscalitatea, activitatea vamală şi valorile mobiliare, potrivit datelor cu privire la contravențiile aplicate în anul trecut, publicate de Biroul Național de Statistică. Principala sancțiune pentru această categorie de contravenții a fost amenda, concomitent pentru 673 contravenții a fost aplicată confiscarea, iar în cazul a 59 a fost aplicată ridicarea contraechivalentă a obiectului.

Odată cu declararea stării de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada 17 martie – 15 mai 2020, Comisia pentru Situații Excepționale a RM (în continuare – Comisia) este în drept să emită dispoziții prin care se stabilește un regim special de lucru pentru toate entitățile. Dispozițiile Comisiei sunt obligatorii și executorii pentru conducătorii autorităților administrației publice centrale și locale, ai agenților economici, ai instituțiilor publice, precum și pentru cetățeni și alte persoane aflate pe teritoriul RM.

Astăzi, 24 august 2020, intră în vigoare noi prevederi ce țin de procedura de primire și de soluționare a plângerilor de către Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP).   Astfel, începând de astăzi,  în cazul în care persoanele fizice (în continuare - subiectul de date cu caracter personal) consideră că prelucrarea datelor sale nu este conformă cu cerinţele Legii privind protecţia datelor cu caracter personal nr. 133/2011, pot înainta CNPDCP  o plângere în termen de 30 de zile din momentul depistării încălcării, cu realizarea în prealabil, după caz, a drepturilor prevăzute la art. 12, 13, 14, 16 și 17.

În articol se propune trecerea în revistă a celor mai importante măsuri din domeniul fiscal și vamal care au intrat în vigoare începând cu 1 ianuarie 2026.

Ministerul Muncii și Protecției Sociale și-a consolidat eforturile de modernizare și reorganizare a Inspectoratului de Stat a Muncii, punând accent pe combaterea muncii nedeclarate în unitățile din țară.

Biroul Național de Statistică comunică că, în anul 2020, numărul contravențiilor constatate a fost în creștere cu 37,8 mii comparativ cu anul 2019 și a atins cifra de 407,9 mii cauze contravenţionale. Din numărul total al deciziilor luate asupra acestora, în 391,6 mii cazuri au fost aplicate sancțiunii (96,2% din numărul total), iar în 7,2 mii cazuri (1,8%) au fost luate decizii de a transmite organelor de cercetare prealabilă (penală), dat fiind faptul că în acţiunile contravenţiilor se conţinea indiciul infracţiunii. Totodată, în 8,2 mii cazuri procesul contravențional a fost încetat în legătură cu alte motive (2,0%). În medie, la 1000 locuitori au revenit 148 decizii de aplicare a sancțiunii contravenționale. Suma amenzilor aplicate a constituit 386,3 mil. lei, cu 17,6% mai mult faţă de anul precedent, fiind încasate 133,2 mil. lei sau circa 34,5%.

Calcularea mărimii contribuțiilor sociale neplătite în cazul depistării muncii nedeclarate; acordarea posibilității Inspectoratului de Stat al Muncii de a utiliza probe indirecte la calcularea prejudiciului social în cazul aplicării sancțiuni contravențion

Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 pusă în aplicare la 1 ianuarie 2019 reiterează obligația entității de a ține contabilitatea și de a întocmi situațiile financiare în modul prevăzut de lege, de standardele de contabilitate și de alte acte normative, iar răspunderea pentru ținerea contabilității și raportarea financiară revine persoanei fizice (conducătorului / administratorului/ directorului/ fondatorului), cu stabilirea obligațiilor și drepturilor acesteia și care poartă răspundere disciplinară, civilă, contravențională și/sau penală în cazul nerespectării prevederilor legale. Ținând cont de necesitatea actualizării tipurilor de încălcări a regulilor de organizare și de ținere a contabilității, de întocmire și prezentare a situațiilor financiare prevăzute în Codul Contravențional (CC), este impusă expunerea art.295 din CC în redacție nouă.

Proiectul de lege cu privire la Codul vamal a fost aprobat astăzi, 24 august curent, în lectura a III-a și finală, în cadrul ședinței plenare a Parlamentului. Proiectul are drept scop unificarea, modernizarea și eficientizarea legislației vamale, precum și ajustarea acesteia la angajamentele asumate de Republica Moldova prin acordul de Asociere RM– UE. Noul Cod vamal are 11 titluri.