Persoana fizică a fost angajată prin contract individual de muncă la 1 martie 2018, iar la 15 septembrie 2018 a suferit un accident de muncă. Angajatul a prezentat un certificat medical pentru 45 zile calendaristice. La data producerii riscului asigurat, stagiul de cotizare a persoanei a constituit doar 6 luni. Are persoana dată dreptul la indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă, dacă stagiul asigurat este mai mic de 9 luni, în ce mărime şi pentru care perioadă poate fi achitată indemnizaţia respectivă?

Proprietarii vehiculelor înmatriculate provizoriu pentru probe pentru o perioadă de 90 de zile calendaristice ar putea achita o taxă în mărime de 25% din cotele taxei stabilite pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova.

La încetarea contractului individual de muncă, angajatorul, în baza unui contract privind obligația de neconcurență, urmează să achite persoanei fizice (fost angajat) o indemnizație de neconcurență. Care vor fi obligațiile fiscale ale angajatorului vizavi de această plată?

Potrivit punctului 3 din anexa nr.2 la Legea 1593-XV din 26 decembrie 2002 cu privire la mărimea, modul și termenele de achitate a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală,

Valoarea tichetelor de masă nu include contribuția individuală de asigurări sociale de stat obligatorii. Informațiile despre contribuțiile individuale de asigurări sociale de stat obligatorii calculate și achitate se vor reflecta în Darea de seamă privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate. În Monitorul Oficial de astăzi, 20 septembrie 2019, Ministerul Finanțelor a publicat Ordinul nr. 121 din 10.09.2019 cu privire la modificarea și completarea Ordinului MF nr.95 din 7 mai 2018 privind aprobarea Raportului cu privire la tichetele de masă acordate angajatorilor, a Instrucțiunii de completare a Raportului cu privire la tichetele de masă acordate angajatorilor și a Declarației pe propria răspundere privind beneficierea de tichete de masă doar la locul de muncă de bază.

Care sunt reglementările de care agenții economici trebuie să țină cont când stabilesc prețurile de comercializare la produsele social importante? Care este autoritatea care verifică modul de formare a acestor prețuri și ce riscă agenții economici pentru nerespectarea prevederilor legislației?   Republica Moldova a adoptat sistemul economic în care deciziile ce privesc producția și distribuția de bunuri este bazată pe interacțiunea dintre cerere și ofertă, care determină prețurile bunurilor și serviciilor. Excepție fac doar o anumită categorie de bunuri/ produse, prețul cărora este reglementat de către stat. În acest context, Legea nr. 231/2010  cu privire la comerțul interior statuează că produsele și serviciile se comercializează pe teritoriul RM la prețuri libere de vânzare, cu excepția celor reglementate.

Excluderea monopolului în cazul prestării serviciului de dializă în ambulatoriu din contul fondurilor de asigurare obligatorie de asistență medicală și a dezavantajului serviciului public față de cel al partenerului privat sunt scopurile urmărite de autorii care au propus proiectul hotărârii de Guvern ce vizează modificarea Hotărârii nr. 574/2013 cu privire la parteneriatul public–privat pentru serviciile de dializă. Acesta a fost examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat din 19 septembrie curent. Astfel, Guvernul va putea iniția și alte proiecte de parteneriat public-privat în domeniul dat, inclusiv în perioada de valabilitate a contractului de parteneriat public-privat deja încheiat, iar termenul pentru realizarea proiectului va reveni la 12 ani.

În conformitate cu prevederile art. 88 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare angajator care plătește lucrătorului salariu (inclusiv primele și facilitățile acordate) este obligat să calculeze, ţinînd cont de scutirile solicitate de angajat și de deduceri, și să rețină din aceste plăți un impozit, determinat conform modului stabilit de Guvern.

Ținând cont de prevederile Hotărârii Guvernului nr. 811 din 11 noiembrie 2020 privind acordarea premiului anual personalului din unitățile bugetare pentru rezultatele activității în anul 2019 și abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 180/2013, constatăm unele neclarităţi ce ţin de reflectarea sumelor premiului anual în Darea de seamă IPC 18 pentru persoanele care nu au calculate salariu în luna acordării premiului anual din motiv de aflare în concediu de maternitate sau concediu de îngrijire a copilului până la vârsta de 3 ani.   Există situaţii în care angajatul a activat parţial pe parcursul anului 2020, iar în luna acordării premiului anual nu a realizat activitate şi nu a fost remunerat din motiv de aflare în concediu de maternitate sau îngrijire a copilului.

Companiile de asigurări din Republica Moldova au subscris, în primul trimestru al anului curent, riscuri aferente estimate la peste 664,2 mil. lei, în creștere cu 36,9%, față de perioada similară a anului trecut, conform datelor publicate de Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF).

Colectarea informaţiilor din surse indirecte reprezintă: Metoda indirectă de estimare - metodă de determinare a venitului impozabil estimat prin intermediul analizei situaţiei fiscale a persoanei fizice, utilizînd informaţii şi din alte surse decât dările de seamă fiscale ale

Se califică ca servicii medicale și sunt scutite de TVA fără drept de deducere serviciile de masaj, activităţile fizioterapeuţilor, ce nu sunt efectuate în spitale sau de către medici, ci în cabinete particulare sau la domiciliul pacienţilor

Una dintre măsurile destinate susținerii mediului de afaceri în condițiile situației epidemiologice COVID19 stabilite prin Dispoziția nr.16 din 10.04.2020 a Comisiei pentru Situaţii Excepţionale a RM (CSE) vizează subvenționarea angajatorilor care au instituit şomaj tehnic şi/sau staţionare conform prevederilor art.80 şi 801 din Codul muncii al RM (CM). Întru executarea Dispoziției, Modul de acordare a subvenţiei este stabilit de Ministerul Finanţelor prin Ordinul nr. 58 din 29 aprilie 2020. Mărimea subvenției care se acordă variază în funcție de categoria subiecților beneficiari.

Compania A are ca angajat pe cetățeanul X care beneficiază de un salariu lunar calculat de 31 000 lei, ținând cont de noile prevederi ale Codului fiscal (CF) referitoare la scutirea personală precum că fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mare de 360 000 lei nu are dreptul de a beneficia de scutirea personală, apar următoarele întrebări: 1. Este obligat angajatorul să rețină impozit pe venit, lunar, fără acordarea scutirii personale angajatului, sau în cazul constatării depășirii plăților salariale a sumei de 360 000 lei să recalculeze impozitul pe venit al angajatului fără acordarea scutirii?

Unul dintre principiile de bază în activitatea Serviciului Fiscal de Stat și a funcționarilor fiscali se referă la confidențialitatea informațiilor despre contribuabili. Acest articol reprezintă un suport informativ cu privire la reglementările internaționale și naționale care asigură confidențialitatea informațiilor

Astăzi, la 31 ianuarie 2020, în MO al RM a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr.19 din 28 ianuarie 2020 prin care s-au introdus modificări în formularul dării de seamă forma IPC18, aprobat prin Ordinul MF nr.126 din 4 octombrie 2017. În continuare examinăm care sunt modificările operate la formularul dării de seamă forma IPC18, condiționate de modificările operate la Codul fiscal și anume la Titlul II „Impozitul pe venit”, introduse prin Legea nr.171 din 19.12.2019 (în continuare – Legea nr.171/2019).

Încasările la bugetul public național administrate de Serviciul Fiscal de Stat au constituit 8,9 mld. lei în primele 2 luni ale anului 2023, ceea ce denotă o creștere de 1,4 mil. lei sau cu 18,6 % în raport cu perioada similară a anului precedent. Astfel, la bugetul de stat, în 2 luni ale anului 2023 s-au încasat 3,7 mld. lei, ceea ce constituie cu 602,9 mil. lei mai mult comparativ cu aceeași perioadă a anului 2022 sau o creștere de 19,4 %.

Încasările în bugetul public național (BPN) administrate de Serviciul Fiscal de Stat au constituit în anul precedent 55 mld. lei, ceea ce denotă o creștere cu 7,7 mld. lei sau cu 16,4 % în raport cu perioada similară a anului 2021.

Măsurile de politică fiscală și vamală pentru anul 2025 au drept scop soluționarea constrângerilor economice sesizate de către contribuabili, precum și continuarea procesului de armonizare a legislației Republicii Moldova la practicile Uniunii Europene.

În anul 2022 Comisia Națională pentru Piața Financiară (CNPF), în cadrul activității de supraveghere a participanților profesioniști la piața de capital, a monitorizat din oficiu 5532 de rapoarte, a verificat 233 de tranzacții cu valorile mobiliare corporative și a efectuat controlul complex al activității desfășurate de doi participanți profesioniști la piața de capital.