Penalitatea pentru neexecutarea la timp a unui contract se consideră cheltuieli deductibile?

Conform prevederilor art. 228 alin. (1) din Codul fiscal, prin majorare de întîrziere (penalitate) se semnifică suma calculată în funcţie de cuantumul impozitului, taxei şi de timpul scurs din ziua în care acestea trebuiau plătite, indiferent de faptul dacă au fost sau nu calculate la timp. Aplicarea de către Serviciul Fiscal de Stat sau alt organ abilitat a majorării de întîrziere este obligatorie, independent de forma de constrîngere. Majorarea de întîrziere reprezintă o parte din obligaţia fiscală şi se percepe în modul stabilit pentru impunerea fiscală.

Нужно ли сдавать в ГНС налоговые накладные и другие бланки строгой отчетности при смене учредителя?

Regulamentul ce are drept scop reglementarea modului de organizare şi desfăşurare a atestării salariaţilor din unităţi, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, în scopul stabilirii gradului de corespundere a salariaţilor funcţiei deţinute sau muncii prestate este propus spre consultare de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

Societățile comerciale sunt constituite cu scopul de a desfășura activitate de întreprinzător, obținerea în rezultatul acesteia a unor beneficii şi distribuirea lor între asociați cu titlu de dividende. Societățile comerciale pot fi constituite doar sub formele stabilite la art.106 alin. (2) din Codul civil, adică sub formă de societate în nume colectiv, de societate în comandită, de societate cu răspundere limitată şi de societate pe acțiuni.

În cadrul verificării tematice la capitolul impozitul pe venit pentru perioadele 2016–2017 la entitatea „A” S.R.L. s-a stabilit că aceasta a prezentat declaraţia VEN12 pentru anul 2016 la data de 15.04.2017. Ce sancţiuni vor fi aplicate în cazul respectiv entităţii, inclusiv persoanelor cu funcţii de răspundere, pentru prezentarea tardivă a declaraţiei privind impozitul pe venit, ţinând cont şi de termenul de prescripţie?

În cadrul controlului fiscal prin metoda verificării totale la entitatea „X” S.R.L. s-a constatat lipsa benzilor de control ale Mașinii de casă și control (MCC) pentru o perioadă de 3 luni ale anului 2015. Ce sancţiuni îi vor fi aplicate entităţii în cazul dat?

Partea I. 2. Condițiile cerute de la evenimentul justificator   Din conținutul art. 904 din CC se desprind următoarele condiții pe care un eveniment trebuie să le reunească pentru a justifica o neexecutare a unei obligații contractuale.   (1) Evenimentul să fie un impediment pentru neexecutare Justificarea se poate aplica oricărei obligații, inclusiv obligației pecuniare. Art. 904 nu se aplică doar obligațiilor contractuale, ci obligațiilor din orice sursă: contracte, delicte, îmbogățire nejustificată. De exemplu, în situația când un contract a fost anulat, iar vânzătorul trebuie să restituie prețul conform art. 1990, dacă vânzătorul nu îl restituie în termen, el trebuie să repare prejudiciul (inclusiv se aplică art. 942), cu excepția cazului când se poate prevala de dispozițiile art. 904.

Declararea de către angajatori a informaţiei privind raporturile de muncă ale angajaţilor este necesară în scopul stabilirii prestaţiilor de asigurări sociale în sistemul public de asigurări sociale (pensii, indemnizaţii), precum şi pentru acordarea statutului de persoană asigurată în sistemul de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, ceia ce presupune activarea sau dezactivarea poliţei medicale. La momentul actual, persoanele, care se află într-un risc asigurat ce oferă dreptul la acordarea unei indemnizaţii, se declară în Informaţia privind stabilirea drepturilor sociale în sistemul public de asigurări sociale Forma DSA 19 (în continuare — Forma DSA 19).

Prezentul ghid a fost elaborat conform cerințelor Codului muncii al RM nr. 154-XV/2003 (în continuare Codul muncii), Legii salarizării nr. 847-XV/2002, Regulamentului cu privire la acordarea unor garanții și compensații salariaților care îmbină munca cu studiile aprobat prin HG nr. 435/2007, Regulamentului cu privire la delegarea salariaților entităților din RM aprobat prin HG nr. 10/2012, Legii nr. 289/2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale și alte acte normative în baza prevederilor HG nr. 426/2004 privind modul de calcul al salariului mediu.

Un compartiment distinct al raportului conducerii îl reprezintă Capitolul privind Guvernanța corporativă. În conformitate cu art. 23, alin. (8) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 (Legea nr. 287/2017), obligativitatea prezentării acestui compartiment al raportului le revine tuturor entităților de interes public, ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată.   Termenul de guvernanță, cu toate că nu se regăsește în dicționarul limbii române, fiind un echivalent pentru englezul „governance” înseamnă conducere, administrație. În consecință, putem afirma că conceptul de guvernanță corporativă reprezintă conducerea în ansamblu a întregii entități prin implementarea unui sistem de control eficient, asigurând astfel că afacerea este condusă în interesul investitorilor și al părților interesate.

Autoritățile/instituțiile bugetare (entități bugetare) au misiunea de a executa funcțiile statului în diferite domenii și activități: educație, cercetare, sănătate, cultură, apărare și asigurarea ordinii publice, diplomație și menținerea relațiilor externe, administrare, evidență și controlul executării bugetului public național etc. Diversitatea funcțiilor statului duce la utilizarea din partea entităților bugetare a unui larg spectru de stocuri de materiale circulante.

Am auzit că în anul 2019 se schimbă modalitatea de calculare a plăților pentru incapacitatea temporară de muncă și a indemnizațiilor pentru îngrijirea copilului. Care este această modalitate? Într-adevăr, conform Legii pentru modificarea Legii nr. 289/2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale, începând cu 1 iulie 2019, se va modifica modalitatea de calculare a indemnizațiilor, după cum urmează.

Mâine, 1 martie 2019, vor ieși de sub tipar două ediții ale Monitorului Oficial al Republicii Moldova. În nr. 66-75 va fi publicat Codul civil în redacție nouă și Legea pentru punerea în aplicare a Codului civil al Republicii Moldova, iar în nr. 76-85 vor fi publicate următoarele documente oficiale. În PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova • Decret pentru inițierea negocierilor asupra proiectului Acordului de finanțare între Republica Moldova și Asociația Internațională pentru Dezvoltare privind Proiectul de dezvoltare al sistemului electroenergetic (în valoare de 55 milioane USD) (nr. 1106-VIII, 22 februarie 2019).

După cum este stabilit prin modificările operate în Legea nr. 289/2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestaţii de asigurări sociale (Legea 289/2004), prin art. 1 al Legii nr. 311 din 30.11.2018 publicată în Monitorul Oficial din 04.01.2019, începând cu 1 iulie 2019, calculul și plata indemnizaţiei de incapacitate temporară de muncă se efectuează de către Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS) cu excepţia primelor 5 zile calendaristice pentru indemnizaţiile cauzate de boli obișnuite sau accidente nelegate de muncă.

În Monitorul Oficial de vineri, 7 septembrie curent, a fost publicat Ordinul Serviciului Vamal cu privire la procedura de vămuire a mijloacelor de transport introduse pe teritoriul Republicii Moldova în vederea obținerii numerelor de înmatriculare neutre. Acesta stabileşte modul de obținere a numerelor indicate în baza unui nou formular tipizat.

Legea nr. 131 din 03.07.2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015) transpune Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26.02.2014 privind achiziţiile publice. Astfel, obiectul prezentului studiu este „Instituția terțului susținător” prevăzut la art. 63 din Directiva menționată, potrivit căruia „În ceea ce privește criteriile referitoare la situația economică și financiară stabilite în conformitate cu art. 58 alin. (3) și criteriile privind capacitatea tehnică și profesională stabilite în conformitate cu art. 58 alin. (4), un operator economic poate, dacă este cazul și pentru un anumit contract, să recurgă la capacitățile altor entități, indiferent de natura juridică a legăturilor pe care le are cu acestea”.

În perioada ianuarie 2013 — mai 2017, persoana fizică Ş., având scopul de a obţine avantaje financiare prin eschivarea de la achitarea impozitelor şi taxelor la bugetul public naţional, în comun acord cu alte persoane, în cadrul grupului criminal organizat, a contribuit activ la includerea în documentele contabile, fiscale şi financiare a datelor vădit denaturate privind veniturile şi cheltuielile, precum şi operaţiuni ce nu au existat, astfel eschivându-se de la achitarea impozitelor şi plata TVA faţă de buget în proporții deosebit de mari. Prin acţiunile sale intenţionate, Ş. a comis infracţiunea prevăzută de art. 46, art. 42 alin. (5), art. 244 alin. (2) lit. b) din Codul penal, adică evaziunea fiscală a întreprinderilor.

Contribuabilii a căror coduri fiscale se atribuie de Serviciul Fiscal de Stat, sunt obligaţi să obţină şi să deţină informaţii adecvate, corecte şi actualizate cu privire la beneficiarul lor efectiv, inclusiv să prezinte informaţia solicitată cu privire la acesta şi să informeze imediat despre schimbarea datelor beneficiarului. Prevederea este inclusă în Instrucțiunea privind evidența contribuabililor (în continuare — Instructiune), care a fost aprobată prin Ordinul SFS nr.352 din 28 septembrie 2017 și este completată cu prevederi suplimentare.

Codul muncii va fi completat cu prevederi ce au ca scop excluderea dreptului de veto al organelor sindicale în procedura de concediere a salariaților. Executivul a aprobat o hotărâre în acest sens. Asta după ce Curtea constituțională a constatat că dreptul de veto al organelor sindicale la luarea deciziilor de concediere a salariaților încalcă prevederile art. 9, 46 şi 126 din Constituție, care consfințesc libera inițiativă economică, libera activitate de întreprinzător şi dreptul de proprietate al angajatorului.