Cheltuielile aferente creanțelor compromise, precum și veniturile constatate în cazul restabilirii  creanțelor compromise, care au fost decontate anterior pe seama cheltuielilor, se reflectă în Declarația cu privire la impozitul pe venit (Forma VEN 12). Ce formule contabile aferente operațiunilor de decontare a creanțelor compromise vom aplica? Care este corespondența conturilor? Cum ajustăm cheltuielile conform prevederilor legislației fiscale?     Răspunsul la aceste întrebări, cu exemple de aplicare în diferite situații, dar și modul de reflectare în Declarația cu privire la TVA a creanțelor compromise casate  pot fi găsite în nr.2 (57) al revistei monitorul fiscal FISC.md, care acum poate fi procurat per exemplar.

Entitatea „X” a suportat un incendiu de proporții la magazinul specializat, în urma căruia au fost distruse mărfurile, utilajul și, respectiv, imobilul. Se vor permite spre deducere în scopuri fiscale cheltuielile înregistrate în contabilitate ca rezultat al constatării acestei situații excepționale?

Semnarea Acordului multilateral al autorităților competente pentru schimbul automat de informații privind conturile financiare (Acord) va permite RM să efectueze schimbul de informații cu jurisdicțiile semnatare la nivelul standardului convenit de OCDE, în scopul identificării persoanelor fizice sau entităților, care se eschivează de la declararea veniturilor și plata impozitelor prin transferul banilor în conturile din streinătate, acesta fiind un pas important spre transparentizarea veniturilor.   În cadrul ședinței de astăzi, 26 ianuarie,  Executivul a susținut proiectul de lege cu privire la ratificarea Acordului semnat la Berlin la 29 octombrie 2014, care constituie cadrul normativ pentru realizarea prevederilor art. 6 din Convenția

Ținând cont de faptul că prevederile Hotărârii Guvernului nr.177/1997 privind perfecționarea mecanismului de reglementare a comerțului exterior, precum şi a altor domenii reglementate de Hotărârea respectivă au fost supuse unor transformări radicale, care se aliniază tendințelor actuale în materie de desfășurare a comerțului extern și acordurilor comerciale/politice semnate de Republica Moldova, iar instituțiile administrației publice centrale vizate în hotărâre în mare parte au fost lichidate sau au fost supuse reorganizării, Ministerul Finanțelor propune abrogarea acestui act normativ. Proiectul  hotărârii Executivului în acest sens este propus de autoritate pentru consultări publice.

Conform prevederilor art. 18 lit. h) din Codul fiscal, venitul achitat sub formă de royalty (redevențe) este stabilit ca sursă de venit impozabilă. În scopuri fiscale noțiunea de royalty este stabilită în art.12 pct.1) din Codul fiscal.  Impozitarea veniturilor sub formă de royalty (redevențe) achitate persoanelor fizice se efectuează prin reținerea finală a impozitului în mărimea stabilită, conform prevederilor art. 901 alin. (31) din Codul

Dacă în ultima perioadă de timp v-a apărut întrebarea ce ține de impactul fiscal asupra operațiunii economice de achitare a dividendelor către persoanele juridice și persoanele fizice (atât rezidenți, cât și nerezidenți ai Republicii Moldova), vă propunem să consultați articolul „Dividende: regimul fiscal” ce va apărea în ediția revistei „monitorul fiscal FISC.md” din luna curentă.   Autorul nostru fidel Victoria Belous analizează subiectul sub diferite aspecte, expunându-se asupra unor situații:   Dividende achitate persoanelor juridice și fizice rezidente ale RM; Profitul repartizat fondatorului întreprinzătorului individual se impozitează sau nu similar dividendelor?

În conformitate cu art.123 alin.(1) din Codul fiscal, subiecţii impunerii specificaţi la art.120 lit.a), care expediază (transportă) mărfuri supuse accizelor din antrepozitul fiscal, calculează accizele pornind de la volumul mărfurilor în expresie naturală sau de la valoarea acestora (în funcţie de cotă – în sumă absolută sau ad valorem în procente).

Conform art.93 pct.18) CF, investiții (cheltuieli) capitale reprezintă costuri şi cheltuieli suportate de către agentul economic în legătură cu reparația capitală, crearea şi/sau procurarea mijloacelor fixe şi a imobilizărilor necorporale destinate utilizării în procesul de producție (prestare servicii/executare lucrări), care nu se reflectă în rezultatele perioadei curente, dar urmează a fi atribuite la majorarea valorii mijloacelor fixe şi imobilizărilor necorporale.

Care sunt obligațiile fiscale ale persoanei fizice care nu desfășoară activitate de întreprinător în cazul în care obține venit sub formă de dobânzi din sursele de venit din Republica Moldova?    Conform art. 89 din Codul fiscal, fiecare plătitor, menţionat la art.90, de dobânzi în folosul persoanelor fizice, cu excepţia celor efectuate în folosul întreprinzătorilor individuali şi al gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), este obligat să reţină din fiecare dobândă şi să achite ca parte a impozitului o sumă egală cu 12% din plată. Menționăm că dobânzile de la valorile mobiliare de stat constituie sursă de venit neimpozabil (art. 20 lit. u1) din CF).  

Prohibiția de import în Republica Moldova a plasticului reciclat  utilizat ca adaos în mixtură asfaltică pentru reducerea cantității de bitum poate fi exclusă. Proiectul de lege cu privire la modificarea unor acte normative este înregistrat în Parlament.   Potrivit autorilor,  această tehnologie este aplicată în peste 50 de țări și a demonstrat că drumurile reparate cu utilizarea materialului din plastic reciclat sunt mai calitative și mai durabile, fiind vorba despre un asfalt de calitate superioară, mai ieftin, deoarece sunt utilizate deșeuri din plastic, iar însuși învelișul este de 10 ori mai durabil decât asfaltul obișnuit.  

Parlamentul a aprobat cu 58 de voturi în ședința extraordinară desfășurată astăzi, 20 ianuarie 2022, proiectul hotărârii de Guvern privind declararea stării de urgență în domeniul energetic. Aceasta se instituie pe întreg teritoriu al Republicii Moldova pentru perioada 20 ianuarie-20 martie 2022.

În cazul în care organul vamal va avea suspiciuni legate de valoarea de tranzacție declarată, acesta va solicita declarantului informații suplimentare. Dacă după primirea acestor informații sau în absența unui răspuns suspiciunile nu vor fi eliminate, organul vamal poate decide că valoarea în vamă nu poate fi determinată și va înscrie în actul de inspecție motivul justificat al neacceptării metodei de tranzacție, oferind declarantului posibilitatea de a răspunde în scris, în termen de 4 ore de la recepționarea actului de inspecție, cu prezentarea dovezilor corespunzătoare. În cadrul ședinței Guvernului din 27 decembrie a fost aprobată Hotărârea pentru modificarea Regulamentului cu privire la modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor.

În cazurile în care suma drepturilor de import exigibile pentru mărfurile transportate sub acoperirea Carnetului TIR va depăşi suma garanţiei sau dacă vor exista motive de a presupune că transportatorul nu poate garanta respectarea prevederilor legislaţiei vamale a Republicii Moldova, vor putea fi aplicate proceduri de garantare suplimentară, prevede proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de aplicare a Convenţiei vamale relativ la transportul internațional de mărfuri sub acoperirea carnetului TIR (Convenţia TIR, 1975). Documentul a fost inclus pe agenda ședinței Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător de ieri, 16 noiembrie curent.  

  În conformitate cu prevederile art.14 alin. (1) din Codul fiscal, obiect al impunerii se consideră venitul din orice surse aflate în Republica Moldova şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea în Republica Moldova, cu excepţia venitului din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, obţinut de persoanele fizice rezidente - cetăţeni străini şi apatrizi care desfăşoară activitate pe teritoriul Republicii Moldova, cu excepția deducerilor și scutirilor la care acestea au dreptul.

Subiectele ce vizează realizarea acțiunilor pe segmentul poștal din Foaia de parcurs pentru impulsionarea procesului de digitizare a economiei naționale și dezvoltare a comerțului electronic au fost examinate în cadrul unei ședințe convocate de Ministerul Economiei și Infrastructurii cu conducerea Întreprinderii de Stat „Poşta Moldovei”, inclusiv dificultățile cu care se confruntă operatorul poștal național în vederea facilitării comerțului electronic, dar și acțiunile întreprinse în scopul depășirii dificultăților.

Deţinătorul antrepozitului, în cazul lichidării, prezintă Serviciului Vamal darea de seamă privind mărfurile înmagazinate în termen de trei zile de la data la care i-a fost înmânată hotărârea de lichidare, a expirat termenul de valabilitate a Autorizaţiei de funcţionare, sau, după caz, de la data comunicării biroului vamal a hotărârii de lichidare a antrepozitului vamal. Totodată, în termen de şapte zile acesta efectuează inventarierea mărfurilor păstrate în regim de antrepozit vamal.   În scopul asigurării executării uniforme a prevederilor legislației vamale, SV a elaborat proiectul ordinului cu privire la aprobarea modelului-tip al Dării de seamă privind mărfurile înmagazinate în antrepozitele vamale în proces de lichidare.

Conform legislației fiscale, agenții economici au dreptul la deducerea din venitul impozabil a creanțelor nerambursabile cu termenul de prescripție expirat, nefiind obligați să obțină în acest sens un act confirmativ care să ateste expirarea termenului respectiv (art. 31 alin. (1) coroborat cu art. 5 pct. 32) lit. g) din Codul fiscal (CF))

Certificatul de origine nepreferențial va fi perfectat și eliberat în mod electronic, prin intermediul platformei online a Camerei de Comerț și Industrie www.client.chamber.md.   Cabinetul de miniștri a aprobat în ședința de astăzi, 4 aprilie, modificări în Regulamentul cu privire la regulile de origine a mărfurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1599/2002.  

Angajatul întreprinderii, aflându-se în concediu de odihnă anual în anul 2019 (iulie — august), a fost rechemat în luna august cu 7 zile înainte de finalizarea acestuia. În anul 2019 persoana nu a solicitat utilizarea zilelor de concediu nefolisit. În luna aprilie 2020, începând cu data de 6 a lunii, angajatul a solicitat cele7 zile de concediu nefolisit din anul 2019. Cum urmează să reflectăm corect această perioadă în tabelul nr. 3 din Darea de seamă IPC 18?

Potrivit art. 323 alin. (6) și (7) din Legea viei și vinului nr. 57/2006, obligativitatea de plată a contribuţiei se răsfrânge asupra tuturor subiecţilor contribuitori la Fond rezidenţi în Republica Moldova şi intervine la data eliberării facturii fiscale, a bonului de plată fiscal sau la data depunerii declaraţiei de export.