Avem încă o posibilitate să apreciem cum influențează tehnologiile informaționale viața cotidiană, schimbându-i viteza. Pe 26 martie a expirat termenul limită de depunere a declarațiilor cu privire la impozitul pe venit pentru persoanele juridice. Conform datelor preliminare oferite de Serviciul Fiscal de Stat, în total și-au onorat obligațiunea 93553 de contribuabili – persoane care desfășoară activitate de întreprinzător. Dintre acestea, 44526 de contribuabili au depus declarațiile pe impozitul pe venit în formă electronică (în anul 2017 numărul acestora a constituit 34838), iar 49027 — pe suport de hârtie ( un an mai devreme — 33352).

În conformitate cu prevederile art. 376 alin. (1) din Codul fiscal, pe perioada aplicării impozitului unic, rezidenții parcurilor pentru tehnologia informației nu au obligația de a ține evidența şi de a calcula uzura mijloacelor fixe în scop fiscal conform modului prevăzut în titlul II. Evidența mijloacelor fixe se va efectua în conformitate cu normele contabile stabilite.

Autoritățile își propun ca până în anul 2023 cifra de de afaceri a companiilor din sectorul TI să crească până la $ 500 mil. Obiectivul se regăsește în Strategia de dezvoltare a industriei tehnologiei informației și a ecosistemului pentru inovare digitală pe anii 2018-2023, care a fost aprobată ieri de cabinetul de miniștri.

Selectarea, numirea și monitorizarea activităţii administratorilor Zonelor Economice Libere va fi efectuată de Ministerul Economiei, și nu de Guvern. Modificări în acest sens a aprobat Parlamentul în Legea privind ZEL.

Art.4 alin.(18) din Legea pentru punerea în aplicare a Titlului III al Codului fiscal nr. 1417-XIII din 17.12.1997 prevede că, se scutesc de TVA fără drept de deducere materia primă, materialele, articolele de completare şi accesoriile necesare procesului propriu de producţie, importate de către organizaţiile şi întreprinderile societăţilor nevăzătorilor, societăţilor surzilor şi societăţilor invalizilor, de asemenea se scutesc organizaţiile şi întreprinderile menţionate de la vărsarea la buget a sumei TVA pentru mărfurile produse şi serviciile prestate, conform listei organizaţiilor şi întreprinderilor respective, aprobată de Guvern

Începând cu anul 2018, angajatorii prezintă datele care se conţineau în declaraţiiie persoanelor asigurate Forma REV 5 şi declaraţiile privind calcularea şi utilizarea contribuţiilor de asigurări sociale Forma BASS către Serviciul Fiscal de Stat, prin intermediul Dării de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate Forma IPC 18 (în continuare — IPC 18), aprobată prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 126 din 4 octombrie 2017.

Istoria protecției datelor cu caracter personal în Moldova se începe odată cu adoptarea Legii nr. 17 – XVI din 15.02.2007 cu privire la protecția datelor cu caracter personal (abrogată însă la 14 aprilie 2012, la intrarea în vigoare a Legii noi în 2011), când autoritatea responsabilă de control asupra legalității respective a fost desemnat Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal. De atunci majoritatea din noi, mai puțin sau mai mult, este familiarizată cu domeniul dat. Totodată recent a apărut și se utilizează o noțiune nouă — GDPR(General Data Protection Regulation). Astăzi noțiunile sunt utilizate concomitent și din cauza asta la mai mulți apar întrebări cum e mai corect și care este diferența.

Rezidenții parcurilor pentru tehnologia informației cu statut de persoană fizică (întreprinzător individual) nu vor include în declarația anuală a persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit venitul obținut din activitatea desfășurată în parc (art. 376 alin. (4) din Codul fiscal).

Serviciul Fiscal de Stat informează că data de 25 ianuarie 2019 este termenul-limită de prezentare a unor dări de seamă. Astfel, contribuabilii urmează să prezinte: • Nota de informare privind salariul şi alte plăţi efectuate de către angajator în folosul angajaţilor, precum şi plăţile achitate rezidenţilor din alte surse de venit decât salariul şi impozitul pe venit reţinut din aceste plăţi (Formele IALS 14/ IALS 18); • Nota de informare privind impozitul reţinut din alte surse de venit decât salariul achitate persoanelor nerezidente (Forma INR 14);

Republica Moldova ar putea să devină furnizor pentru întreprinderile germane în urma implementării unui proiect nou al Comitetului de Est al Economiei Germane Ost-Ausschuss.

Astăzi, 20 iulie, în MO nr. 276 sunt publicate modificările şi completările operate în Codul fiscal. Acestea au fost aprobate prin Legea nr. 118 pentru modificarea și completarea unor acte legislative din 5 iulie 2018. Astfel, pct.40 (Dispozitive şi sisteme pentru înregistrarea operaţiunilor cu numerar) al art. 5 care stabileşte noţiunile generale ale CF este expus în următoarea redacţie:

Comerţul electronic este utilizat pe larg în lumea întreagă, fiind în ascensiune şi în Republica Moldova. Ceea de ce avem nevoie acum este o bună promovare a acestei modalităţi de efectuare a comerţului, precum şi de încurajarea antreprenorilor să efectueze comerţul on-line. Acestea şi alte idei au fost enunţate în cadrul unui forum dedicat comerţului on-line, organizat în incinta Centrului de Excelenţă IT „TEKWILL” de Asociaţia Oamenilor de Afaceri din Republica Moldova, în comun cu Saleszone — prima companie din ţara noastră, care vinde produse autohtone pe platforma Amazon.

Autoritățile vor elabora o metodologie de finanațare instituțională în domeniul cercetării și inovării. Acțiunea este prevăzută în Planul de acțiuni pentru implementarea Programului național în domeniile cercetării și inovării pentru anii 2019 – 2022, propus spre consultare de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării. Programul are drept scop majorarea eficienței sistemului național de cercetare-inovare și asigurarea condițiilor optime pentru generarea de noi cunoștințe obținute în baza cercetărilor și aplicarea acestora în vederea sporirii competitivității economiei naționale și a nivelului general de bunăstare.

Programatorii sunt cei mai bine plătiți în Republica Moldova – cu un salariu maxim de 30 mii lei. Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a publicat Lista celor 100 cele mai bine plătite locuri de muncă vacante înregistrate în baza de date a agenției. Salariul este oferit de IM „Penalog CHI SRL”, care are 7 locuri de muncă vacante pentru poziția de programator.

Viceprim-ministrul, Octavian Calmîc, ministru al Economiei, a efectuat o vizită de lucru la ÎS Fabrica de Sticlă, unde s-a documentat cu procesul de lichidare a consecințelor avariei tehnologice din luna august 2016, soldate cu stoparea procesului de producție, acțiunile administrației întreprinderii privind depășirea situației de criză.

Investițiile sunt acea verigă a ciclului de viață a unei societăți, fără de care succesul în activitate nu poate fi atins. Indiferent de mărimea entității comerciale, genul de activitate, investițiile sunt cele ce fac ca o entitate sau alta să aibă un mod de activitate eficient, pot să genereze o impulsionare prin creșterea producției sau a volumului de servicii prestate, să îmbunătățească calitatea acestora, să condiționeze extinderea entității și diversificarea activității desfășurate.

Conform prevederilor art. 15 alin. (5) din Legea nr. 77 din 21 aprilie 2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informației, în cazul în care rezidenții parcului nu respectă condițiile de aplicare a facilităților prevăzute în legea menționată, obligațiile acestora față de bugetul public național se recalculează în modul general stabilit, începând cu perioada fiscală în care a fost comisă încălcarea, în conformitate cu legislația în vigoare.

Astăzi, 30 martie, industria IT, Guvernul, comunitatea antreprenorială, investitorii și partenerii de dezvoltare își dau întâlnire la Moldova ICT Summit 2017, evenimentul anului în domeniul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor (TIC).

Mâine, 9 noiembrie 2018, va apărea de sub tipar nr. 416-422 al Monitorul Oficial, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale. PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova • Lege privind modificarea unor acte legislative (nr. 159, 12 octombrie 2018) și Decretul de promulgare al legii

Termenele de repatriere a mijloacelor bănești, a mărfurilor și serviciilor provenite din tranzacţiile economice externe sunt stabilite în art. 3 al Legii nr. 1466 din 29.01.1998 cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacţiile economice externe (în continuare – Legea nr. 1466/1998).