Au mai rămas 10 zile până la expirarea termenului-limită de achitare a cotizațiilor anuale ale auditorilor (0,1 din salariul mediu lunar pe economie, prognozat și aprobat anual de către Guvern1) și ale stagiarilor (0,05 din salariul mediu lunar pe economie) ce urmează a fi virate în bugetul I.P. „Consiliul de supraveghere a auditului”. Amintim: cuantumul acestor plăți a fost aprobat prin Decizia nr.14/2019 a Consiliului respectiv, fiind stabilite normele privind termenele de achitare a plăților și cotizațiilor.   Conform prevederilor art.39 din Legea nr.271/2017 privind auditul situațiilor financiare, cotizațiile menționate supra sunt îndreptate, de rând cu alte plăți stabilite de lege2, pentru finanțarea activității Consiliului.

ODIMM anunță că 300 de femei, inclusiv 200 antreprenoare, vor avea posibilitatea să-și dezvolte abilități noi sau să își perfecționeze aptitudinile în lansarea și gestionarea propriilor afaceri, în identificarea locurilor de muncă și în gestionarea mai bună a propriilor resurse financiare, iar 35 de tinere vor obține granturi nerambursabile care le vor permite să acopere toate investițiile, în cadrul schemei de granturi oferită de ODIMM. Mai mult ca atât, va fi creată și o rețea durabilă cu până la 100 de membre antreprenoare în vederea susținerii reciproce și apărării propriilor necesități socio-economice în fața autorităților.  

Ținând cont de survenirea termenului de depunere a declarațiilor privind impozitul pe venit pentru anul 2020 de către persoanele fizice ce nu desfășoară activitate de întreprinzător, s-au accentuat mai multe neclarități în partea ce ține de aplicarea scutirilor în cazul persoanelor care au obținut venituri ce depășesc 360 mii lei pe parcursul anului.   Potrivit prevederilor art.33 alin.(1) CF (redacția în vigoare pentru anul 2020), fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mic de 360 mii lei, cu excepţia veniturilor prevăzute la art.901, are dreptul la o scutire personală în sumă de 24 mii lei pe an.

Întreprinderea „X” SRL, care este subiect al ÎMM (se impozitează conform cap. 71 din titlul II al CF), a vândut o parte (30% cu 30 000 lei) din cota-parte deținută în capitalul social al întreprinderii „Z” în decembrie 2019 și o parte (15% cu 15 000 lei) în ianuarie 2020 persoanei fizice „Y”, însă achitarea va fi efectuată conform condițiilor contractuale către 30 iunie 2020. În acest context, cum se va impozita venitul dat la întreprinderea „X”?

Conform art. 20 lit. l) din Codul fiscal, ajutoarele primite de la organizaţii filantropice – fundaţii şi asociaţii obşteşti – în conformitate cu prevederile statutului acestor organizaţii şi ale legislaţiei constituie surse de venit neimpozabile. 

Bibliotecă reprezintă instituția sau o subdiviziune structurală a unei instituţii, al cărei scop principal este oferirea accesului la resurse informaţionale, la servicii şi facilităţi pentru a satisface necesităţile de lectură, informare, instruire, cercetare, educaţionale, culturale şi de recreere ale utilizatorilor acesteia.

Serviciului Fiscal de Stat continuă să desfășoare cu regularitate acțiuni de aducere în cadrul legal a persoanelor fizice și juridice care oferă în chirie bunuri imobile. Aceste acțiuni au drept scop sporirea nivelului de conformare fiscală în acest domeniu de activitate.   Astfel, pe parcursul primelor nouă luni ale anului curent la Direcțiile deservire fiscală din teritoriul în care sunt amplasate au fost înregistrate 9411 contracte de dare în locațiune/chirie/arendă a bunurilor imobile.    

Astfel, potrivit alin. (1) art. 45 din Legea nr. 1134/1997 profitul (pierderile) societăţii se stabileşte în conformitate cu prevederile legislaţiei. Profitul net, după cum stabilește alin. (2) al aceluiași articol, se formează după achitarea impozitelor şi altor plăţi obligatorii şi rămâne la dispoziţia societăţii.

Potrivit datelor operative, veniturile acumulate de Serviciul Fiscal de Stat la bugetul public național (BPN) în 11 luni ale anului curent au crescut, comparativ cu perioada similară a anului 2017,cu 13,8%. Astfel, în perioada de referință au fost înregistrate încasări în sumă de 33,1 mld. lei. În raport cu perioada similară a anului precedent, s-a înregistrat o creștere de 4 mld. lei. Pe componentele bugetului public național au fost înregistrate următoarele rezultate.

Veniturile bugetului Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică pentru anul 2019 sunt aprobate în sumă de 67107,00 mii lei, iar cheltuielile la nivel de 110297,4 mii lei. Deficitul în mărime de 43190,4 mii lei va fi acoperit din soldul mijloacelor acumulate în anul 2018. În Monitorul Oficial din 22 martie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 46/2019 din 6 martie 2019 privind aprobarea bugetului Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică pentru anul 2019.

Istoria impozitării în Republica Moldova a cunoscut ca noțiune creșterea și pierderea de capital începând cu intrarea în vigoare a Titlului II al Codului fiscal (CF), în vigoare la 1 ianuarie 1998. Până la intrarea în vigoare, la 24 aprilie 1997, a prevederilor CF, impozitarea a fost reglementată de prevederile Legii nr. 1214 din 02.12.1992 Privind impozitul pe beneficiul întreprinderilor, Legii nr. 1218 din 03.12.1992 Privind impozitul pe veniturile persoanelor fizice și Legii nr. 662 din 23.11.1995 privind declararea veniturilor de către persoanele fizice. Odată cu operarea ultimelor modificări în legislația fiscală la capitolul Creșterea și pierderea de capital, au apărut discuții pe aspectele aplicării acestor prevederi începând cu 2020.

În Monitorul Oficial de astăzi, 22 decembrie curent, a fost publicată Legea bugetului de stat pentru anul 2021 nr. 258 din 16 decembrie 2020, cu venituri aprobate în mărime de 41,415 mld. lei, cheltuieli – în sumă de 55,399 mld. lei și cu un deficit bugetar de 13,984 mld. lei.   Potrivit Legii, din bugetul de stat se prevăd alocații pentru Fondul rutier în sumă de 1532059,8 mii lei, iar defalcările anuale din volumul total al accizelor la produsele petroliere, cu excepția gazului lichefiat, nu vor depăși 54,5%. Totodată, alocațiile pentru Fondul pentru eficiență energetică vor constitui 30000,0 mii lei, cele pentru Fondul național pentru dezvoltare regională – în sumă de 220000,0 mii lei, iar pentru Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural se vor aloca 1100000,0 mii de lei.

Conform art. 1251 din Codul civil (CC), prin contractul de locaţiune, o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părţi (locatar) un bun determinat individual în folosinţă temporară sau în folosinţă și posesiune temporară, iar aceasta se obligă să plătească chirie.  Bun imobil, conform art. 459 CC, se consideră terenul înregistrat în registrul bunurilor imobile sub număr cadastral distinct. Rămân bunuri imobile materialele separate în mod provizoriu de un teren, pentru a fi reîntrebuințate, atâta timp cât sunt păstrate în aceeași formă, precum și părţile integrante ale unui bun imobil care sunt detașate provizoriu de acesta dacă sunt destinate reamplasării.

Ministerul Economiei și Infrastructurii a revizuit prognoza principalilor indicatori macroeconomici pentru anii 2021-2023, ținând cont de impactul pandemiei asupra economiei naționale. Amintim, aceasta a impus necesitatea de ajustare a prognozei evoluției PIB-ului până la -4,5% pentru anul 2020, a tendințelor în sectorul real (industrie, agricultură, investiții etc.), în comerțul exterior  pentru anii 2021-2023. Totodată, nota informativă conține  și prognoza indicatorilor remunerării muncii.   Conform estimărilor, veniturile populației vor scădea nu doar din contul remitențelor, dar și al plăților salariale, acestea fiind influențate de sistarea completă sau parțială a activităților din sectorul real al economiei,

Care sunt obligațiile fiscale ale persoanei fizice care nu desfășoară activitate de întreprinător în cazul în care obține venit sub formă de dobânzi din sursele de venit din Republica Moldova?    Conform art. 89 din Codul fiscal, fiecare plătitor, menţionat la art.90, de dobânzi în folosul persoanelor fizice, cu excepţia celor efectuate în folosul întreprinzătorilor individuali şi al gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), este obligat să reţină din fiecare dobândă şi să achite ca parte a impozitului o sumă egală cu 12% din plată. Menționăm că dobânzile de la valorile mobiliare de stat constituie sursă de venit neimpozabil (art. 20 lit. u1) din CF).  

În primele 7 luni ale anului curent veniturile bugetelor locale au fost executate în sumă de 10 221,5 mil.lei, din suma totală precizată de 18 618,7 mil.lei potrivit Raportului privind executarea bugetelor locale la situația din 31 iuie 2020,  publicat de Ministerul Finanțelor.      Cele mai multe venituri provin din taxe și impozite – 2.345,5 mil,lei, cu 1 704,1  mil. lei  mai puțin decât a fost înregistrat în perioada similară din anul precedent.

Politica fiscală și vamală pentru anul 2021, adoptată prin Legea nr. 257 din 16 decembrie 2020, prevede unele modificări la capitolul ce ține de scutirile acordate persoanelor fizice pentru anul 2021.   Astfel, a fost majorată scutirea personală și scutirea suplimentară majoră cu 5% – de la  24000 lei până la 25200 lei și, respectiv, de la 18000 lei până la 18900 lei, iar scutirea pentru persoanele întreținute – cu 50%: de la 3000 lei până la 4500 lei. De asemenea, a fost anulată scutirea pentru soți în cuantum de 11280 lei.

În Monitorul Oficial de astăzi, 18 septembrie, au fost publicate decretele de promulgare ale legilor privind modificarea Legii bugetului de stat, Legii bugetului asigurărilor sociale de stat și a Legii fondurilor obligatorii de asistență medicală. Astfel, noii indicatori bugetari intră în vigoare.   Veniturile bugetului de stat se vor diminua cu 649,5 mil. lei sau cu 1,7% față de indicatorul aprobat și vor constitui 37,2 mld. lei, cheltuielile se vor reduce cu 1 856,7 mil. lei sau cu 3,4% și vor constitui 53,2 mld. lei. Modificările operate la bugetul de stat sunt efectuate în contextul ajustării indicatorilor bugetari, ținând cont de prognozele actualizate ale principalilor indicatori macroeconomici

Vineri, 25 ianuarie 2019, a avut loc ședința lărgită a Colegiului Serviciului Fiscal de Stat, prezidată de ministrul Finanțelor, Ion Chicu, în cadrul căreia au fost prezentate principalele realizări ale SFS și trasate prioritățile autorității fiscale naționale pentru anul 2019. La ședință au participat șefii subdiviziunilor structurale ale SFS. Un amplu raport cu privire la realizările SFS și o trecere în revistă a evenimentelor anului 2018 a fost prezentat de directorul SFS, Serghei Pușcuța.

PERIOADA FISCALĂ ÎN CARE SE APLICĂ Noul Regulament privind evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale aprobat prin Hotărârea Guvernul nr.704 din 27 decembrie 2019 (în continuare – Regulament) a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2020 și urmează a fi aplicat în mod obligatoriu începând cu perioada fiscală 2020. Este important de menționat că, pentru perioada fiscală 2019, agenții economici au dreptul să aleagă metoda de evidență și calculare a amortizării în scopuri fiscale, fie pe categorii de proprietate conform art.26 și 27 din Codul fiscal (CF, în vigoare până la 31.12.2018), fie pe fiecare obiect separat conform art.261 din CF (în vigoare până la 31.12.2019).