Turismul se situează, în cadrul economiei naționale, în sectorul terțiar - destinat serviciilor, alături de comerț, transport, alimentație publică și alte activități care nu produc bunuri materiale. În calitate de activitate prestatoare de servicii, turismul prezintă o serie de trăsături distinctive ce decurg din modul particular de desfășurare a activității, din natura proprie a producției și a muncii în acest domeniu. Unele din ele sunt comune cu celelalte activități prestatoare de servicii, având doar caracterizare distinctă, altele sunt specifice numai serviciilor turistice și sunt determinate de caracteristicile ofertei și cererii turistice.

Deseori în practică se întâlnesc cazuri când persoana fizică, care desfășoară activitate de întreprinzător prin intermediul gospodăriei ţărăneşti (de fermieri), procură teren cu destinație agricolă în scopul utilizării acestuia în activitatea de întreprinzător. Totodată, terenul procurat nu este înregistrat după gospodăria ţărănească, ci reprezintă proprietatea persoanei fizice, fondatorul gospodăriei ţărănești (de fermieri). În asemenea condiții apare întrebarea cu privire la modul de reflectare în contabilitate a terenului agricol dat.

Republica Moldova a realizat încontinuu, începând cu semnarea la 28 noiembrie 1994 a Acordului de Cooperare şi Parteneriat (APC) cu Uniunea Europeană (în vigoare la 1 iulie 1998 pentru o perioadă iniţială de 10 ani, cu posibilitatea prelungirii tacite), eforturi de a se încadra organic

Implementarea Sistemului informațional „Înregistrare cu statut de șomer” (SI „îSȘ”) va modifica modul de depunere a cererii de înregistrare cu statut de șomer și a documentelor aferente serviciului, precum și examinarea întrunirii condițiilor necesare de stabilire a dreptului la ajutor de șomaj, prevede proiectul Conceptului SI „ÎSȘ” elaborat  de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale inclus pe ordinea de zi a ședinței secretarilor de stat.   SI va asigura ținerea evidenței în registrul persoanelor înregistrate cu statut de șomer, a beneficiarilor de ajutor de șomaj și a persoanelor în căutarea unui loc de muncă doar în regim informațional, eliminând necesitatea păstrării registrelor pe suport de hârtie.

Articolul 90 alin.(1) din Codul fiscal stabilește că, impozitul pe venit la sursa de plată se reţine, în mod obligatoriu, de către orice:  a) persoană (contribuabil) care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap. 102şi activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103din cod;  b) nerezident care desfăşoară activitate conform art.5 pct.151); c) reprezentanţă permanentă; 

În anul 2020 o persoană fizică a înstrăinat un imobil (apartament), care nu a servit ca locuință de bază la prețul de 600 000 lei. Imobilul a fost procurat anterior în anul 2015 la prețul de 450 000 lei, iar după procurare persoana fizică a efectuat reparația capitală a acestuia în suma de 100 000 lei, dispunând de documentele confirmative (facturi fiscale, bonuri de casă) eliberate de întreprinderea ce a prestat serviciile de reparație. Astfel, la determinarea obligației fiscale privind impozitul pe venit și, respectiv, la determinarea bazei valorice a imobilului se vor lua în considerare cheltuielile legate de reparația imobilului?

În legislaţia aferentă calculării şi declarării contribuţiilor de asigurări sociale (în continuare - CAS) în anul 2023 au intervenit mai multe modificări ce ţin de raportarea CAS, în special acestea fiind operate în Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare - Legea nr. 489/1999).

Actualul Regulament cu privire la modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor, aprobat prin HG nr. 974 în vigoare din noiembrie 2016, stabilește modul de determinare și declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul vamal al RM precum și procedura de control al corectitudinii determinării valorii în vamă. Urmare aprobării Regulamentului au fost oferite un șir de beneficii importatorilor, cum ar fi:

Colectarea, verificarea și analizarea informațiilor privind relațiile financiare și economice ale persoanelor fizice și juridice legate de activitatea de spălare a banilor și infracțiunile asociate acestora va fi efectuată prin intermediul sistemului informațional automatizat de informare și comunicare privind prevenirea și combaterea spălării banilor – SIA ICCSB.   În cadrul ședinței Executivului din 20 ianuarie 2021 a fost aprobat proiectul hotărârii pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de ținere a Registrului electronic al Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, care este format din SIA ICCSB.

Un aspect important în calcularea costului produselor fabricate şi serviciilor prestate îl constituie contabilizarea şi repartizarea costurilor indirecte de producție (CIP). Potrivit pct.5 din Indicațiile metodice, aprobate prin OMF nr.118/2013 (Indicații metodice), acestea includ costurile aferente gestiunii şi deservirii subdiviziunilor de producție ale entității. Altfel spus, acestea sunt legate de fabricarea mai multor tipuri de produse (servicii) şi urmează a fi incluse în costul lor prin repartizare, în modul stabilit de entitate și, după caz, prevăzut în politicile contabile ale acesteia.   Din articolul Valentinei Panuș „Contabilizarea şi repartizarea costurilor indirecte de producție”

Dreptul la pensie îl are persoana care îndeplinește condițiile prevăzute de legislaţia naţională. În tabelul de mai jos găsiţi norme legale în vigoare cu privire la garanţiile juridice acordate salariaţilor cu statut oficial de pensionar. Salariaţii nu pot renunţa la drepturile ce le sunt recunoscute

Articolul 90 alin.(1) din Codul fiscal stabilește următoarele persoane responsabile de a reține impozitul pe venit la sursa de plată: orice persoană (contribuabil) care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap. 102 şi activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103, nerezident care desfăşoară activitate conform art.5 pct.151), reprezentanţă permanent, instituţie, organizaţie, inclusiv orice autoritate publică şi instituţie publică.

Procedura de nimicire a documentelor contabile, după cum se cunoaște, este prevăzută în Ordinul nr. 57 din 27.07.2016 al Serviciului de Stat de Arhivă (Ordinul nr. 57/2016), prin care a fost aprobat Indicatorul documentelor-tip și al termenelor de păstrare pentru organele administrației publice, pentru instituțiile, organizațiile și întreprinderile Republicii Moldova (în continuare – Indicatorul documentelor-tip). Prezentul Indicator al documentelor-tip stă la baza stabilirii termenelor de păstrare și pentru nimicirea documentelor organelor administrației publice, pentru organizațiile și întreprinderile din Moldova,inclusiv, organizațiilor obștești.

Din 1 ianuarie 2021, toate autoritățile competente să soluționeze cauzele contravenționale1 vot raporta Serviciului Fiscal de Stat informația referitoare la amenzile aplicate în conformitate cu Instrucțiunea cu privire la procedura de furnizare a informației privind amenzile contravenționale. Documentul este aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.746 din 7 octombrie 2020 și publicat în „Monitorul Oficial” din 16 octombrie curent.   Elaborarea și aprobarea Instrucțiunii a fost condiționată de necesitatea asigurării evidenței analitice conforme a calculării și achitării amenzilor contravenționale și urmăririi plenitudinii încasării și raportării acestora.

Pe agenda ședinței secretarilor de stat ai ministerelor a fost inclus proiectul  hotărârii de Guvern cu privire la reprezentarea statului în societăţile comerciale cu capital public sau public-privat.   Proiectul prevede aprobarea a patru regulamente: cu privire la reprezentarea statului în societățile comerciale cu capital public sau public-privat; privind modul de selectare și numire a membrilor consiliului și a comisiei de cenzori al societății comerciale cu capital public sau public-privat; regulamentului-model al consiliului societății pe acțiuni cu capital public sau majoritar public; regulamentul-model al comisiei de cenzori a societății pe acțiuni cu capital public sau majoritar public.

Primăria mun. Chișinău a inițiat consultările publice ale proiectului de decizie cu privire la aprobarea Regulamentului privind acordarea ajutorului financiar pentru unele categorii de cetățeni din municipiul Chișinău la efectuarea plăților pentru resursele energetice și serviciile comunale.   Potrivit documentului, beneficiar al ajutorului financiar poate fi proprietarul locuinței, titularul contractului de locațiune confirmat prin extras din fișa locuinței, locatarul locuinței proprietate privată în baza contractului de locațiune

Prin Hotărârea Comisei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică nr. 44 din 9 februarie 2021 a fost aprobată componența Comitetului național de coordonare a activităților de imunizare anti-COVID-19. În acest Comitet sunt incluși 21 membri - reprezentanți ai ministerelor, Agenției Naționale Sănătate Publică, Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, OMS etc. Președintele Comitetului este premierul interimar, Aureliu Ciocoi, iar vicepreședintele, secretarul de stat al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Tatiana Zatîc. Hotărârea nr. 44 din 09.02.2021 poate fi vizualizată aici.

Publicația Periodică ”Monitorul Fiscal FISC.md” amintește tuturor subiecților impunerii cu impozitul pe avere că termenul de achitare a acestuia expiră pe data de 25 decembrie. Totodată, luând în calcul că unele persoane în continuare confundă noțiunile de impozit pe bunurile imobiliare și impozit pe avere, republicăm acest articol, care argumentează logica legiuitorului. La 15 septembrie 2017 Curtea Constituţională a înregistrat o nouă sesizare (122g) privind excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2874 din Codul fiscal aferente impozitului pe avere.

(continuare a articolului „Vânzarea acțiunilor proprietate publică: reglementări, proceduri, particularități, noutăți”)   Numeroase studii efectuate la nivel mondial arată că mediul privat poate activa și gestiona anumite lucruri și procese într-un mod mai eficient decât guvernele datorită concurenței pe piața liberă. De-a lungul timpului, acest lucru tinde să conducă la prețuri mai mici, calitate mai bună, o varietate mai mare de bunuri produse și servicii prestate, mai puțină birocrație și livrare mai rapidă. Din aceste considerente, majoritatea statelor au tins să supună privatizării majoritatea obiectelor comerciale deținute în proprietate. Privatizarea în sine constă în

 În anul 2020 persoana fizică X (bunica) a donat un apartament unui nepot al său, iar valoarea indicată în contractul de donație constituie 450 000 lei. Imobilul respectiv a fost privatizat în anul 1995 cu suma de 5000 lei conform documentului ce atestă privatizarea. Apar în cazul dat anumite obligații fiscale privind impozitul pe venit la persoana X? Potrivit lit. b) alin. (1) art. 39 din CF, proprietatea privată nefolosită în activitatea de întreprinzător (în cazul dat, apartamentul) reprezintă activ de capital. Astfel, pentru a determina ce regim fiscal privind impozitul pe venit în cazul dat este corect de aplicat, urmează, din start, de stabilit dacă apartamentul dat, pentru persoana care a efectuat donația, reprezintă locuință de bază sau nu.