Persoana fizică cetățean al României activează în Republica Moldova în cadrul reprezentanței companiei române. Aflându-se pe teritoriul RM peste 200 de zile în anul 2019, persoana se califică drept rezident fiscal în RM. Venitul salarial persoanei îi este achitat din România. La momentul achitării sunt reținute obligațiile aferente contribuțiilor sociale (în România). Având calitatea de rezident fiscal în RM, la momentul completării declarației CET18 pentru anul 2019 persoana are dreptul la deducerea sumei contribuțiilor achitate în România? În declarație urmează a fi indicat venitul net transferat la card sau venitul brut?

X organizează evenimente festive în RM. La o sărbătoare națională aceasta a invitat artiști rezidenți ai României și Franței, cu care au fost încheiate preventiv contracte privind prestarea serviciilor în sumă a câte 25 000 de lei. Cum urmează a fi impozitate serviciile prestate de către artiștii nerezidenți? Pot fi aplicate în cazul dat prevederile convenției de evitare a dublei impuneri? Cum urmează a fi reflectate aceste plăți în Dările de seamă? În conformitate cu art. 70 alin. (1) și (2) din Codul fiscal (CF), întregul venit al contribuabilului nerezident se împarte în venit obținut:

În cadrul ședinței din 20 mai, Cabinetul de miniștri a examinat proiectul de lege cu privire la modificarea și completarea Codului fiscal (CF) și unor acte legislative, înaintat cu titlu de inițiativă legislativă. Autorul proiectului a propus majorarea cheltuielilor permise spre deducere suportate anual de angajator pentru primele de asigurare facultativă de asistenţă medicală ale angajatului prin modificarea art. 24 alin. (20) din CF. Amintim că, în redacția în vigoare a CF, acestea constituie 50% din prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală calculată în sumă fixă în valoare absolută, stabilită pentru categoriile de plătitori prevăzute în anexa nr.2 la Legea nr.1593 pe anul respectiv. În opinia autorului, nivelul acestora ar urma să constituie „mărimea unui salariu mediu lunar pe economie, prognozat și aprobat anual de Guvern, per angajat anual”.

1. (29.2.6.21) Urmează de a reține impozitul pe venit la sursa de plată, la acordarea împrumutului persoanei fizice, potrivit contractului de amanet? 2. (29.2.6.14) Se vor impozita veniturile achitate persoanelor fizice la achiziţionarea producţie din fitotehnie şi horticultură în formă naturală de către persoanele juridice?

Conform art. 103 alin. (1) pct. 271) din Codul fiscal (CF), sunt scutite de TVA tractoarele agricole și tehnica agricolă ce se atribuie la pozițiile tarifare stipulate în norma menționată. Am vândut combine de recoltat struguri în România, se considera livrare la cota zero sau fără TVA? Este important de menționat că, în redacția Legii cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative nr.288/2017, noțiunea de livrări impozitate la cota zero și scutirea de TVA au fost redenumite în livrări scutite de T.V.A. cu drept de deducere și respectiv scutirea de TVA fără drept de deducere.

Intreprinderea “X” achită cu cardul bancar al companiei serviciile de reclamă şi promovare pe Facebook, rezident al SUA, in baza contului transmis în account. Între agenţii economici nu este contract sau alte acte necesare pentru a justifica cheltuielile, decât numai confirmarea achitarii. Cum se vor impozita corect aceste cheltuieli: 20% TVA si 12% impozit pe venit reţinut la sursa de plată? Cum vor fi tratate cheltuielile de către inspectorii fiscali la efectuarea controlului?

În anul 2019 produsul intern brut (PIB) a constituit 210,1 mld. lei, în creștere cu 3,6% faţă de anul 2018, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Astfel, la creșterea PIB au contribuit următoarele activități economice: • Construcțiile (+1,3%), cu o pondere de 8,6% la formarea PIB • Comerțul cu ridicata și cu amănuntul; întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor; transportul și depozitarele; activitățile de cazare și alimentație publică (+1,2%), cu o pondere de 21,8% la formarea PIB

Trei Regulamente ce țin de determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor fizice și juridice ce practică activitate de întreprinzător, dar și ale persoanelor fizice ce nu sunt antrenate în asemenea activitate vor fi modificate. Necesitatea de intervenție în actele respective este impusă de Legea nr.60  privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative.   Ministerul Finanțelor a elaborat proiectul  hotărârii de Guvern cu privire la modificarea unor Hotărâri ale Guvernului, prin care sunt propuse ajustări, în contextul în care o parte din prevederile Legii nr.60 deja sunt puse în aplicare și vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2021, la Regulamentele aprobate anterior.

Pachetul de legi pro-business pentru unii este o evoluție firească și multașteptată, pentru alții – o revoluție. Indiferent de aprecieri, avem o nouă realitate, căreia trebuie să ne conformăm. Despre provocări și reticență, creșterea economică și baza fiscală, așteptările mediului de afaceri și ale guvernării am discutat cu secretarul general de stat al Ministerului Finanțelor, Ion Chicu. — Dle Chicu, care au fost cele mai mari provocări pentru Dumneavoastră, la revenirea în cadrul Ministerului Finanțelor în calitatea de secretar general de stat?

Ministerul Finanțelor propune spre consultare proiectul Ordinului cu privire la aprobarea formularului tipizat al Avizului de plată a impozitului pe bunurile imobiliare şi impozitului funciar. Prin acest proiect se propune aprobarea: • formularului tipizat al Avizului de plată a impozitului pe bunurile imobiliare pentru bunurile imobiliare evaluate de către organele cadastrale în scopul impozitării • formularului tipizat al Avizului de plată a impozitului pe bunurile imobiliare şi impozitului funciar pentru obiectele neevaluate de către organele cadastrale în scopul impozitării.

Publicația Periodică „Monitorul Fiscal FISC.md” continuă publicarea pe ultimele pagini a informației de cultură generală, de data aceasta vă propunem curiozități fiscale, pagini din istorie despre impozitarea în Moldova Medievală, precum și conexiuni financiare.

Prin prisma Legii nr.171/2019  cu privire la modificarea unor acte legislative, începând cu 1 ianuarie 2020, în Codul fiscal (în continuare - CF) a fost implementat principiul taxării inverse a TVA, ceea ce presupune de fapt inversarea răspunderii privind obligația TVA la livrarea proprietății întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilității nr.149/2012.   

Urmează a fi calculată majorarea de întârziere (penalitate) și aplicate amenzi pentru încălcările fiscale depistate ce țin de perioadele supuse controlului repetat, dacă încălcarea nu a fost depistată în cadrul controlului fiscal anterior?   Controlul fiscal repetat, conform prevederilor art. 214 alin. (6) – (7) din CF, se aplică dacă rezultatele controlului fiscal efectuat anterior sunt neconcludente, incomplete sau nesatisfăcătoare, dacă ulterior au fost depistate circumstanțe ce atestă existenţa unei încălcări fiscale şi, prin urmare, se impune un nou control, în cadrul examinării contestaţiilor împotriva deciziei SFS sau acţiunii funcţionarului fiscal şi în alte cazuri, la decizia conducerii SFS.

Conform art. 18 lit. d) din Codul fiscal, veniturile din chirie (arendă) sunt surse de venit impozabile și se includ în venitul brut, care urmează a fi impozitat conform cotelor stabilite la art. 15 din Codul fiscal.

Cumpărătura de control, conform art. 224 alin. (1) din Codul fiscal (CF), este o modalitate de control, exprimată în crearea artificială de către funcționarul fiscal a situației de procurare a bunurilor materiale, de efectuare a comenzii de executare a lucrărilor sau de prestare a serviciilor fără scopul de a le achiziționa (consuma) sau de a le comercializa. Cumpărătura de control poate fi efectuată atât în monedă națională, cât și în valută străină. Amintim că, în condițiile art. 214 alin. (1) din CF, controlul fiscal are drept scop verificarea modului în care contribuabilul respectă legislația fiscală într-o anumită perioadă sau în câteva perioade fiscale. Acesta este exercitat de Serviciul Fiscal de Stat (SFS) și/sau de un alt organ cu atribuții de administrare fiscală, în limitele competenței, la fața locului și/sau la oficiul acestuia.

Prin Ordinul Ministrului Finanțelor nr.216 din 28 decembrie 2018 au fost aprobate Indicaţiile metodice privind contabilitatea pentru persoanele fizice care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiţiei, documentul fiind publicat în MO al RM, nr. 6-12 din 11 ianuarie 2019. Pentru ca utilizatorul să înțeleagă logica acestui act, oferim o scurtă retrospectivă a reglementărilor din domeniu.

Entitatea „B” S.R.L. intenţionează să procure un autoturism de la o persoană fizică cetăţean. Urmează aceasta să reţină la sursă impozitul pe venit din plata pentru autoturism?

În toiul sărbătorilor de iarnă, centrul comercial „X” a decis să-și promoveze vânzările prin organizarea unei campanii promoționale. Cu acest scop a anunțat populația prin intermediul televiziunii și panourilor publicitare că organizează o tombolă în cadrul căreia se vor acorda premii participanților care vor efectua cumpărături cu o valoare de cel puțin 300 de lei pe parcursul perioadei decembrie 2017 – ianuarie 2018 și ulterior vor completa cuponul de participare la tombolă.

1. (29.1.1.24) Beneficiază de facilitatea acordată conform prevederilor art.51/3 din Codul fiscal agenții economici care prestează servicii de instruire tematică? 2. (29.5.22) Cum urmează să impoziteze organizația necomercială venitul obținut de la înstrăinarea unui imobil?

Entitatea X a încheiat un contract civil de prestări servicii cu un rezident pentru ca acesta să filmeze un spot video în afara teritoriului RM. Ca clauză contractuală este stipulată atât remunerarea monetară, cât și suportarea cheltuielilor de transport — avia tur-retur și cazare. Cum urmează a fi impozitate veniturile persoanei fizice ținând cont că ea prestează servicii în baza unui contract civil și nu este încadrată în statele de personal al entității?