În bugetul public național (BPN) în perioada ianuarie-octombrie 2022 au fost acumulate venituri în sumă de 73,1 mld. lei, în creștere cu 11,4 mld. lei față de perioada similară a anului precedent. Cheltuielile au constituit 76,6 mld. lei și au sporit cu 12,9 mld. lei, respectiv, executarea BPN s-a încheiat cu un deficit de 3,5 mld. lei, comunică Ministerul Finanțelor. Soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetelor componente ale BPN au constituit 13 mld. lei.

Mecanismul de determinare precum și particularitățile de administrare a majorării de întârziere (penalitate) sunt reglementate de art. 228 din Codul fiscal și capitolul VII din Instrucțiunea privind evidența obligațiilor față de buget, aprobată prin Ordinul SFS nr. 400 din 14.03.2017.

Data de 25 martie 2024 este termenul limită de prezentare a Declarației cu privire la impozitul pe venit de către persoanele care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției - forma DAJ17 aferent perioadei fiscale 2023. Regimul de impozitare a persoanelor care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției este prevăzut la cap. 10/1 al Titlului II din CF.

Compania „X” are restanță față de bugetul public național (BPN). Concomitent, deține un drept de creanță în privința Companiei „

Prin Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr.287 din 27.06.2024, publicat în Monitorul Oficial nr.282-285 din 3 iulie curent a fost aprobat formularul Declarației cu privire la dividendele și defalcările din profitul net ce urmează a fi achitate la buget de către societăţile pe acţiuni, întreprinderile de stat şi municipale (forma DDP24).

Conform prevederilor art. 5 din Legea nr.246/2017 cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală și art. 47 din Legea nr.1134/1997 privind societățile pe acțiuni, entitățile cu capital public (întreprinderile de stat, municipale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar public) sunt obligate să achite anual, către data de 30 iunie, defalcări și, respectiv, dividende din profitul net obținut în anul precedent.   Legile prenotate, precum și Hotărârea Guvernului nr. 110/2011 cu privire la unele aspecte ce ţin de repartizarea profitului net anual al societăţilor pe acţiuni cu cotă de participare a statului şi al întreprinderilor de stat conțin prevederi și termeni concreți aferente procedurii de calcul și achitare a defalcărilor și dividendelor ce necesită a fi respectate de către entitățile cu capital public.

Respectarea recomandărilor prezentate în continuare va reduce considerabil pentru entități riscul neefectuării plății la buget și restituirii sumelor achitate din acest motiv, precum și să evite calcularea majorărilor de întârziere, în cazul în care plata repetată este efectuată tardiv.

O categorie distinctă de creanțe ale statului care se fac venit la bugetul public național este formată din creanțele bănești bazate pe dispoziții de drept public, a căror reglementare se regăsește în Codul administrativ (CA). Ținând cont de prevederile art. 175 și 177 alin. (2) din CA, creanțele menționate derivă dintr-un act administrativ individual sau contract administrativ care obligă debitorul la realizarea unei prestaţii băneşti și au o natură distinctă de celelalte categorii de creanțe ale statului, precum creanţele băneşti bazate pe dreptul statului de a percepe impozite, taxe şi alte plăţi (ce corespund noțiunii de obligație fiscală) cărora li se aplică prevederile Codului fiscal și amenzile aplicate în conformitate cu Codul contravențional.  

În anul curent Serviciul Fiscal de Stat operează cu cu opt categorii de riscuri, care au fost înregistrate în Registrul riscurilor de neconformare fiscală. Activitățile economice au fost evaluate prin prisma acestora și impactului neconformării asupra veniturilor bugetului public național administrate de SFS, fiind stabilite prioritățile de monitorizare pentru anul 2023.

Întreprinderea care desfășoară activitate în domeniul transportului rutier de persoane în regim de taxi a angajat, la data de 10 septembrie, un șofer de taxi, iar la data de 17 septembrie, raporturile de muncă cu acesta au încetat. Conform contractului de muncă, salariul lunar stabilit pentru șoferul menționat nu depășea 10 000 lei.

Cuantumul defalcărilor în buget din profitul net a întreprinderilor de stat și celor municipal ar putea să nu depăşească cuantumul profitului net de la sfârșitul perioadei de gestiune plus profitul nerepartizat al anilor precedenți, minus orice pierdere a anilor precedenți şi minus sumele depuse în capitalul de rezervă în conformitate cu prevederile Legii nr.246/2016 şi statutul întreprinderii.

Cuantumul defalcărilor în buget din profitul net a întreprinderilor de stat și celor municipal ar putea să nu depăşească cuantumul profitului net de la sfârșitul perioadei de gestiune plus profitul nerepartizat al anilor precedenți, minus orice pierdere a anilor precedenți şi minus sumele depuse în capitalul de rezervă în conformitate cu prevederile Legii nr.246/2016 şi statutul întreprinderii.

Fenomenul salariilor „în plic” și desfășurarea muncii „la negru” se referă la practicile ilegale și neregulate în cadrul unui raport de muncă, care, în rezultat prejudiciază economia și societatea în întregime,

Autoritățile publice centrale vor prezenta rapoartele financiare Ministerului Finanțelor prin Sistemul Informațional „Raportarea financiară a autorităților/instituțiilor bugetare”, precum și pe suport de hârtie în termenele stabilite conform prevederilor anexei nr. 1 din Ordinul ministrului Finanțelor nr. 114/2023 cu privire la aprobarea termenelor de prezentare a rapoartelor financiare pe anul 2023, și anume:

În perioada ianuarie - noiembrie 2021 în bugetul public național (BPN) au fost acumulate venituri în sumă de 67,9 mld. lei, cu 12,4 mld. lei mai mult față de perioada similară a anului trecut, comunică Ministerul Finanțelor.   Cheltuielile au constituit 70,9 mld. lei, care comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020 sunt mai mari cu 7,2 mld. lei. Executarea bugetului public național s-a încheiat cu un deficit în sumă de 3,0 mld. lei, iar soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetelor componente ale bugetului public național au constituit 12,1 mld. lei. 

Măsurarea, evaluarea, cunoașterea, gestiunea și controlul activelor atribuite la categoria „Active neproductive” sunt aspecte destul de problematice în sectorul bugetar. Acestea sunt condiţionate, în mare parte, de nesoluționarea metodologică în actele de reglementare în domeniu, din care motiv rămân a fi frecvent abordate în literatura de specialitate, generând multiple discuţii și sugestii în rândurile profesioniștilor.

Riscurile inerente activității de întreprinzător pot conduce deseori la dificultăți în onorarea obligațiilor contractuale și a obligațiilor de altă natură, cum ar fi taxele, impozitele și alte plăți obligatorii față de bugetul public național.

În conformitate cu prevederile art.901 alin.(38) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 reţin un impozit în mărime de 12% din veniturile sub formă de dobânzi şi/sau creştere de capital determinată conform art.40 alin.(7) de la valorile mobiliare de stat obţinute de către persoanele fizice.

Pe data de 21 august curent, a intrat în vigoare Ordinul ministrului Finanțelor nr. 80/2025 cu privire la modificarea şi completarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar...

Referitor la acordarea plății compensatorii art.27 alin.(2) din Legea 270/2018 privind sistemul de salarizare în sectorul bugetar prevede că: «În cazul în care, pentru unii salariaţi din unităţile bugetare, prin aplicarea prezentei legi, salariul lunar calculat pentru o funcţie cu durata normală a timpului