Odată cu adoptarea Legii nr. 246/2017 cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală (Legea nr. 246/2017) a fost inițiat un proces amplu de reformare a sectorului întreprinderilor de stat atât la nivel de politici, cât și la nivel de întreprinderi. Legea în cauză a venit să substituie Legea nr. 146/1994 cu privire la întreprinderea de stat (Legea nr. 146/1994) și a avut drept scop asigurarea unei abordări echitabile a activităţii întreprinderilor de stat (ÎS) și întreprinderilor municipale (ÎM).

Întreprinderea A a depus darea de seamă (forma IPC18) pentru luna august 2020 la 15 septembrie 2020. Ulterior aceasta a depistat anumite erori în darea de seamă prezentată. Ținând cont de prevederile Codului fiscal (art. 92 și art.188), entitatea este în drept să prezinte darea de seamă corectată (forma IPC18) pentru luna august 2020 până la 25 septembrie 2020 sau doar după această dată? Se vor aplica în cazul dat careva sancțiuni?     Potrivit alin. (2) art. 92 din CF, dările de seamă forma IPC18, aprobată prin Ordinul nr.126/2017 al Ministerului Finanțelor (cu modificările și completările ulterioare) se prezintă de către plătitorii veniturilor Serviciului Fiscal de Stat pînă la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plăţile. Totodată, conform alin. (1) art. 188 din CF, darea de seamă fiscală corectată este versiunea dării de seamă fiscale precedente.

Până la 15 iunie 2020 va fi interzis exportul de măști medicinale (pozițiile tarifare 630790, 481890), mănuşi medicale (pozițiile tarifare 401511, 401519) și produse biocide (dezinfectanţi medicali), incluse în Registrul naţional al produselor biocide şi în Registrul de stat al dispozitivelor medicale (poziția tarifară 3808). În Monitorul Oficial din 15 mai curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 294 din 13 mai 2020 cu privire la prelungirea termenului de interzicere a exportului unor produse.

§1. INTRODUCERE Contractul constituie instrumentul juridic prin care bunurile, lucrările și serviciile circulă în cadrul unei economii. Pe măsură ce crește rata de contractare profesionistul este nevoit să ia decizia de a-și standardiza procesele, inclusiv contractele ce le folosește. Contractele standardizate sunt un fenomen care ajută economia modernă: asigură egalitatea în condiții contractuale a tuturor clienților, dar și asigură diminuarea riscurilor juridice pentru profesionistul care le folosește în activitatea sa.

Siguranța raporturilor civile, pe lângă stabilirea exactă în prevederile contractuale a drepturilor și obligațiilor părților, presupune și includerea sancțiunilor pentru neexecutarea conformă a obligațiilor asumate prin contract. Legislația civilă consacră principiul executării conforme a obligației, și anume, că aceasta trebuie executată în modul corespunzător, cu bună-credință, la locul și în momentul stabilit.

În Monitorul Oficial din 12 iunie curent a fost publicată Legea nr. 75 din 21 mai 2020 privind procedura de constatare a încălcărilor în domeniul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului și modul de aplicare a sancțiunilor. Documentul stabilește procedura de constatare a încălcărilor comise de către entitățile raportoare, persoanele cu funcții de conducere de rang superior, persoanele cu funcții de răspundere și angajații entităților raportoare, precum și modul de aplicare a sancțiunilor.

Termenul de examinare al cererii de înregistrare a drepturilor asupra bunurilor imobile va fi extins de la 7 la 10 zile lucrătoare, aceasta fiind condiționată de insuficienţa constantă de registratori în domeniul cadastrului bunurilor imobile în ultimii ani, complexitatea activităţilor, inclusiv diversificarea raporturilor juridice şi varietatea reglementărilor legale. Totodată, potrivit practicilor internaționale, acest termen variază de la 9 zile lucrătoare în țări precum România și Lituania, 10 zile lucrătoare – Letonia, 15 zile lucrătoare – în Ungaria sau 19 zile lucrătoare – în Franța.

În perioada 1 ianuarie — 31 martie 2020 în sistemul „e-Integritate” au fost înregistrate 65 806 declarații, anunță Agenția Națională de Integritate. Potrivit datelor, din numărul total de declarații depuse, 65 192 sunt declarații anuale, 46 — declarații depuse la eliberare, 348 — declarații depuse la angajare și 5148 constituie declarațiile rectificate și/sau repetitive. Totodată, Agenția anunță că a crescut și numărul persoanelor responsabile de registrul electronic din cadrul entităților publice — de la 1983 la 2157. Acestea au obligația de a introduce fiecare subiect al declarării în sistem.

Legislația națională definește întreprinderea individuală (ÎI) drept persoană fizică care desfășoară activitate de întreprinzător, nu are statut de persoană juridică şi se prezintă în cadrul raporturilor de drept ca persoană fizică întreprinzător individual.   Astfel, conform art.13 alin.(1) din Legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, activitatea de muncă individuală are caracter întreprinzător şi se desfăşoară sub forma de organizare juridică ÎI sau în baza patentei de întreprinzător.

1. (29.5.20) Ce tip de declarație cu privire la impozitul pe venit urmează să prezinte organizațiile sindicale? 2. (29.5.17) Are obligația asociația obștească de a reține impozit la sursa de plată din veniturile achitate în folosul persoanei fizice, care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în locațiune a imobilului?

Odată cu elaborarea și adoptarea Legii nr.232/2016 privind redresarea și rezoluția băncilor, Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (în continuare - FGDSB), în calitate de persoană juridică de drept public, i-au fost atribuite noi competențe și atribuții, printre care se evidențiază – administrarea Fondului de rezoluție bancară, scopul

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului a elaborat un șir de modificări și completări la Regulamentul cu privire la modul de transmitere, schimbare a destinaţiei şi schimb de terenuri (Regulament), aprobat prin HG nr. 1170/2016.   Autorii proiectului afirmă că unele norme stipulate în Regulament contravin prevederilor art. 500 din Codul civil (CC), care indică expres că „proprietarul are drept de posesiune, de folosinţă şi de dispoziţie asupra bunului”. În acest sens, în ultima perioadă au parvenit mai multe solicitări de la autoritățile publice locale (APL) cu privire la necorespunderea prevederilor pct. 1 subpct. 3) lit. c) și pct. 39 alin. (2) din Regulament cu prevederile legislației în vigoare. Astfel, s-a stabilit că interdicția stabilită statului și APL de a efectua  schimbul 

În cadrul ultimei ședințe a secretarilor se stat a fost discutat proiectul hotărârii Guvernului cu privire la modificarea Regulamentului privind casarea bunurilor uzate, raportate la mijloacele fixe (Regulament), aprobat prin HG nr. 500/1998. Autorii documentului afirmă că procesul de casare a mijloacelor fixe reglementat de versiunea în vigoare a Regulamentului este unul depășit și uneori creează dificultăți, în special în procesul de modernizare, dezvoltare a subiecților de drept, cum ar fi autorități/instituții publice sau agenți economici (întreprinderi de stat (ÎS), municipale, SA, SRL cu cota de participațiune a statului sau a administrației publice locale).

Tendinţele demografice mondiale și naționale, de rând cu o serie de alți factori sociali și economici, generează presiuni din ce în ce mai evidente asupra sistemului public de pensii, scopul căruia este menținerea securității financiare după pensionare și gestionarea eficientă a efectelor sociale, economice și financiare ale îmbătrânirii populației.   În vederea asigurării veniturilor la bătrânețe, Banca mondială, încă din anul 1994 prin raportul său „Evitarea Crizei Vârstei Înaintate” recomandă un sistem de pensii de tip multi-pilon, cuprinzând:  

Intrarea în vigoare a Legii nr. 59/2021 („legii prevenției”), care pune accentul pe prevenirea încălcării legislației și consultarea persoanei supuse controlului de stat, oferă contribuabililor posibilitatea conformării și de corectare a unor devieri admise de la legislația în vigoare. Totuși, în situațiile în care planul de remediere nu va fi realizat, persoanele fizice și juridice vor fi penalizate. Astăzi ne vom referi la amenda contravențională.   Potrivit definiției, amenda este o sancţiune pecuniară, care se aplică în cazurile şi în limitele prevăzute de Codul contravențional (CC). Aceasta se stabileşte în unităţi convenţionale, o unitate convenţională (UC) fiind egală cu 50 lei. În continuare vom răspunde la cele mai des abordate întrebări la capitolul amenzi contravenționale.

În cadrul unui proces civil, participanții la proces sunt în drept să solicite, iar instanța de judecată să dispună aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii. Conform art.174 alin.(1) din Codul de procedură civilă, asigurarea se admite în orice fază a procesului până la etapa în care hotărârea judecătorească devine definitivă, în cazul în care neaplicarea măsurilor de asigurare a acţiunii ar face imposibilă executarea hotărârii respective. Astfel, pentru asigurarea acţiunii, instanţa de judecată este în drept: 1) să pună sechestru pe bunurile sau pe sumele de bani ale pârâtului, inclusiv pe cele care se află la alte persoane;

În conformitate cu prevederile art. 52 alin. (1) din Codul fiscal, la organizații necomerciale sînt atribuite organizațiile înregistrate în conformitate cu legislația în vigoare, şi anume: a) asociaţia obştească – conform Legii nr.837-XIII din 17 mai 1996 cu privire la asociaţiile obşteşti; a1) asociaţia de coproprietari în condominiu – conform Legii condominiului în fondul locativ nr.913/2000;

Principii de aplicare Potrivit principiilor generale de determinare a valorii în vamă, prima și principala bază pentru stabilirea valorii în vamă este ,,valoarea de tranzacție”, aşa cum este definită în Articolul 1 din Acordul privind aplicarea Articolului VII al Acordului General pentru Tarife şi Comerţ, GATT 1994 (în continuare – Acord) și, respectiv, art. 11 din Legea nr.1380/1997 cu privire la tariful vamal (Legea nr.1380/1997).

Comisia parlamentară economie, buget și finanțe a aprobat, cu majoritatea voturilor, raportul la proiectul de Lege privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative, pentru două lecturi. Proiectul a fost elaborat de Guvern în contextul efectelor economice și sociale ale situației epidemiologice (”COVID-19”). Pentru a susține mediul de afaceri, inclusiv angajatori și angajați, proiectul propune, printre altele, mecanismul de implementare a Programului de subvenționare a dobânzilor.

În ajunul sărbătorilor amintim tuturor contribuabililor, dar și agenților publici, că legislația Republicii Moldova prevede modalitatea și procedura de declarare a cadourilor, precum și regimul juridic al acestora, fiind reglementate de prevederile Legii integrității nr.82 din 25 mai 2017 (în continuare – Legea nr.82) și a Hotărârii Guvernului nr. 134 din 22 februarie 2013 ,,Privind stabilirea valorii admise a cadourilor simbolice, a celor oferite din politeţe sau cu prilejul anumitor acţiuni de protocol şi aprobarea Regulamentului cu privire la evidenţa, evaluarea, păstrarea, utilizarea şi răscumpărarea cadourilor simbolice, a celor oferite din politeţe sau cu prilejul anumitor acţiuni de protocol” (în continuare – Regulament).