Ce acțiuni poate să întreprindă agentul economic pentru a nu fi sancționat în baza Legii nr. 1466/1998 cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri şi servicii provenite din tranzacțiile economice externe (Legea nr. 1466/1998)?

În cadrul Proiectului DanubeChance 2.0 „Acceptarea eșecului pentru a facilita accesul antreprenorilor la a doua șansă în afaceri” a fost desfășurat cel de-al treilea atelier de lucru „Politici și instrumente de suport al antreprenorilor la a doua șansă în afaceri, implementate în țările din regiunea Dunării”, la care au participat reprezentanți ai instituțiilor de stat și organizațiilor de suport al antreprenorilor din țările partenere, experți internaționali, mentori din 13 țări. Republica Moldova a fost prezentată de Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM).   

Similar Parcului IT, în Republica Moldova ar putea fi conceput parcul virtual pentru servicii de afaceri internaționale. Ministerul Economiei a propus pentru consultări publice Analiza impactului în procesul de fundamentare a proiectul hotărârii Guvernului pentru aprobarea legii respective, care va replica regimul fiscal acordat Parcului IT, cu adaptare la specificul serviciilor de afaceri internaționale externațizate1.   Drept sector țintă în scopul analizei impactului au fost selectate activitățile economice de la 12 coduri CAEM (activități de contabilitate și audit financiar, consultanță în domeniul fiscal, afaceri și management, studierea pieței și de sondare a opiniei publice, activități în sectorul HR etc.), care ar putea deveni

Serviciul Vamal (SV), prin prisma competențelor sale, deține un rol important în asigurarea protecției vamale a proprietății intelectuale. În conformitate cu art.3 din Legea nr.114/2014 cu privire la Agenția de Stat pentru Proprietatea

Camera de Comerț și Industrie a RM, în calitate de membru al Consorțiului Agricultură Organică și Vitivinicol, invită Asociațiile de Business din Republica Moldova să aplice la concursurile de granturi lansate de către proiectul EU4Business: Connecting Companies (EU4BCC). Sesiunea de informare cu privire la acest proiect va fi desfășurată online la 7 aprilie 2021, orele 10.00. Pentru participare la eveniment reprezentații Asociațiilor de Business din sectorul agriculturii organice se pot înregistra la următorul link:  https://zoom.us/meeting/register/tJ0kdOioqD0qEtDCQ3n7VxELZ-zoJeSVnqQI.   De asemenea, în cadrul evenimentului oamenii de afaceri vor putea stabili relații de colaborare cu partenerii din UE și să prezinte inițiativele sale.

Serviciul Fiscal de Stat găzduiește, în perioada 15 martie – 01 aprilie 2021, o misiune a Fondului Monetar Internațional care va furniza sprijin în îmbunătățirea abordărilor actuale privind managementul riscurilor de conformare. Misiunea are loc în contextul noului Proiect de consolidare a guvernanței fiscale în țările Parteneriatului estic al Uniunii Europene demarat în anul 2021.

Cea de-a treia rundă de negocieri pe marginea proiectului Acordului în domeniul securităţii sociale dintre Republica Moldova şi Republica Letonia, precum şi Acordului dintre Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale al Republicii Moldova şi Ministerul Bunăstării al Republicii Letonia pentru implementarea Acordului în domeniul securităţii sociale dintre țările noastre se desfășoară în perioada 28-30 septembrie 2021, comunică Casa Națională de Asigurări Sociale.   Acordul are drept scop asigurarea unui cadru de garanţii în domeniul asigurărilor sociale pentru lucrătorii migranţi din ambele state care desfăşoară sau au desfăşurat o activitate legală de muncă şi în prezent domiciliază pe teritoriul unuia din statele contractante.

 Unul din cele mai importante sectoare ale sistemului contabil naţional reprezintă contabilitatea de gestiune, care este un „sistem de colectare, prelucrare, pregătire şi transmitere a informaţiei contabile pentru planificarea, calcularea costurilor, verificarea şi analiza executării bugetelor, în scopul pregătirii rapoartelor interne pentru luarea deciziilor manageriale”1. Acest important sistem foloseşte metode şi procedee proprii, are trăsături distinctive şi formează un cerc vast de indicatori, care, la rândul său, influenţează nemijlocit conţinutul şi scopurile contabilităţii financiare. Importanţa acesteia rezultă din tipul de conexiune care prevede realizarea legăturilor reciproce cu ajutorul conturilor de control (adică a

Care sunt actele necesare de prezentat în vederea justificării valorii în vamă a mărfurilor importate pe teritoriul vamal al Republicii Moldova și există în acest sens o listă prestabilită? În primul rând, este necesar de menționat că dreptul autorităților vamale de a solicita documente sau informații în sprijinul unei declarații vamale pe valoare este prevăzut de articolul 17 din Acordul de punere în aplicare a articolului 7 din GATT, la care Republica Moldova este parte.

În lunile ianuarie-martie 2021 importurile de mărfuri în Republica Moldova au însumat $1551,1 mil., cu 13,6% mai mult față de nivelul realizat în perioada similară din anul 2020. Biroul Național de Statistică anunță că volumul de importuri de mărfuri înregistrat doar în luna martie curent a constituit $630,2 mil., fiind în creștere față de luna februarie 2021 cu 20,8% și cu 25,9%, comparativ cu luna martie 2020.   Conform datelor oficiale, importurile provenite din țările UE în trimestrul I al anului curent s-au cifrat la $731,5 mil., fiind în creștere cu 13,0% față de aceeași perioadă din anul 2020 și dețin o pondere de 47,2% în totalul importurilor.

Companiile de asigurări din Republica Moldova au cumulat în anul 2021 prime brute subscrise în sumă de 1,93 mld. lei, volum în creștere cu 32,6% față de cel înregistrat în anul 2020, fiind unul fără precedent în istoria asigurărilor moldovenești, în special având în vedere că a avut loc după un regres de 10,6% a primelor brute subscrise în anul 2020, ca urmare a pandemiei COVID-19, comunică Comisia Națională a Pieței Financiare.   Sectorul rămâne orientat spre asigurările generale, care dețin o cotă de 94,8%, în timp ce asigurărilor de viață le revin 5,2% din volumul total al primelor brute subscrise. Pe segmentul asigurărilor generale, valoarea primelor brute subscrise a însumat 1,86 mld. lei,

În primele 9 luni ale anului curent din țara noastră au fost exportate mărfuri în sumă de $2103,3 mil., sporind cu 21% comparativ cu perioada similară din anul 2020, comunică Biroul Național de Statistică.   Astfel, exporturile de mărfuri autohtone au constituit circa $1,5 mld. (75,1% din total exporturi), fiind în creștere cu 19,2% față de perioada similară din anul 2020, reexporturile de mărfuri străine au însumat $523,4 mil. (24,9%), sporind cu 27,1%, reexporturile de mărfuri după prelucrare (inclusiv îmbrăcăminte, încălțăminte și părți de încălțăminte, cabluri coaxiale,

Standardul Internațional de Raportare Financiară (IFRS) 17 „Contracte de asigurare” deja de câțiva ani este un subiect de discuție în mediul de afaceri, cu precădere în domeniul asigurărilor, în cadrul Ministerului Finanțelor, în calitate de organ de reglementare în domeniul contabilității și raportării financiare în sectorul corporativ, dar și pentru Comisia Națională a Pieței Financiare (în continuare - CNPF), ca organ de supraveghere a domeniului asigurărilor.

Particularitățile anului 2020 au determinat necesitatea identificării și promovării unor măsuri ce au drept scop atenuarea efectelor crizei pandemice și relansarea economiei naționale, prin diminuarea presiunii fiscale, implementarea de noi mecanisme de subvenționare, de comun cu perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea previzibilității impunerii. În acest sens, se propune redarea concisă a modificărilor de natură fiscală și vamală pentru anul 2021, care se regăsesc în Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (Legea nr. 257/2020) și Legea nr. 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificare a unor acte normative (Legea nr. 60/2020) pentru o viziune de ansamblu asupra reglementărilor ce produc efecte juridice începând cu 1 ianuarie 2021.

Comisia economie, buget și finanțe a avizat pozitiv proiectul lege ce prevede modificarea Legii nr. 200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova, scopul modificărilor fiind facilitarea procedurii de acordare/prelungire a dreptului de ședere provizorie pentru acționarii persoanelor juridice cu investiții străine înregistrate în țara noastră.   În acest sens, autorii propun reducerea numărului minim de locuri de muncă create de un investitor străin, de la patru la un loc, iar investiția minimă să constituie 30 de salarii medii lunare, nu 60 de salarii, după cum prevede legislația în momentul de față.

Art.120 lit.a) și b) din Codul fiscal stabilește subiecţi ai impunerii cu accize –antrepozitarul autorizat care produce şi/sau prelucrează mărfuri supuse accizelor pe teritoriul RM, precum și persoanele juridice şi persoanele fizice care importă mărfuri supuse accizelor. Potrivit art.122 alin.(3) lit.a) din CF, mărfurile sunt supuse accizelor la momentul expedierii (transportării) acestora din antrepozitul fiscal.   Astfel, luând în considerare cele expuse, persoanele juridice ce nu produc şi/sau prelucrează mărfuri supuse accizelor pe teritoriul RM nu sunt subiecți ai impunerii cu accize, cu excepția persoanelor juridice care importă mărfuri supuse accizelor.

Pentru realizarea responsabilităților de raportare, entitatea de contabilitate este obligată prin prisma cerințelor din Legea nr. 308/2017, în mod special a art. 13, să aprobe programe proprii pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.

Interesul primordial al oricărei entități economice este să realizeze profit prin prisma activității sale comerciale. Este evident că orice antreprenor va urmări, pe cât este de posibil, creșterea profitului în propria sa întreprindere, încercând să-și maximalizeze câștigurile și, în același timp, să-și diminueze costurile. Astfel, unii agenți economici apelează la serviciile societăților comerciale de tip offshore, care sunt amplasate în paradisurile fiscale.În momentul de față nu există un consens între state cu privire la activitatea paradisurilor fiscale. Controversa

În conformitate cu prevederile art. 203 alin. (2) din Codul fiscal, Serviciul Fiscal de Stat anunță selectarea pentru aprobarea ulterioară a listei persoanelor fizice sau juridice competente certificate în domeniul evaluării în scopul efectuării evaluării bunurilor sechestrate de către SFS.   Amintim, evaluarea bunurilor sechestrate pentru comercializarea acestora se efectuează de către persoane fizice sau juridice competente incluse în lista aprobată anual de SFS. Astfel, acest drept va fi oferit deținătorilor de licențe cu drept de efectuare a evaluării în anumite domenii.

În luna septembrie Republica Moldova ar putea obține de la Fondul Monetar Internațional, fără condiționalități și existența unui acord în acest sens, $400 mil. Oportunitatea se regăsește în decizia Comitetului executiv al FMI, care a susținut propunerea directorului general al Fondului, Kristalina Gheorghieva, privind alocarea Drepturilor Speciale de Tragere (DST) în echivalentul a $650 mld. –  cea mai mare alocare din istoria FMI destinată țărilor-membre în funcție de contribuția statelor în cadrul FMI.   Alocarea DST este planificată să contribuie  la consolidarea răspunsului la criza COVID-19. Kristalina Gheorghieva a salutat sprijinul Comitetului executiv al FMI pentru inițiativa sa, menționând că acum această propunere trebuie examinată și aprobată de Consiliul guvernatorilor FMI.