Articolul 102 alin.(10) din Codul fiscal reglementează că subiectul impozabil are dreptul la deducerea sumei TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate dacă dispune:  

Serviciul Fiscal de Stat informează că  expiră termenul de achitare a impozitului pe avere pentru anul 2021. Potrivit art. 2877 din Codul fiscal, termenul de achitare a impozitului pe avere este până la data de 25 decembrie a anului de gestiune. Reieșind din faptul că, în acest an ziua de 25 decembrie 2021 este zi de odihnă, termenul – limită de achitare a impozitului respectiv se consideră 27 decembrie 2021.

În urma controlului fiscal efectuat la entitate în luna decembrie 2021, au fost calculate plăți salariale suplimentare pentru anii 2018-2019. Respectiv, au fost calculate contribuții de asigurări sociale de stat, prime de asigurare obligatorie de asistență medicală și impozit pe venit. În cazul în care decizia de control fiscal a fost emisă pe data de 29 decembrie 2021, apar următoarele întrebări: cum vor fi reflectate CAS pentru anii precedenți, ținând cont de faptul că în anii 2018-2019 contribuțiile erau calculate atât din contul angajatorului (18%), cât și din contul angajatului (6%), deoarece la îndeplinirea Formei IPC21 se solicită indicarea cotei procentuale? urmează a fi reflectate în Darea de seamă IPC21 tabelul nr. 2 plățile calculate suplimentar salariaților sau este necesar a se declara sumele având în vedere şi plățile declarate anterior? urmează a fi achitate plățile calculate suplimentar salariaților și cum se reflectă acestea în Darea de seamă IALS21?

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) anunță despre inițierea procesului de elaborare a două proiecte – al legii horticulturii și de modificare a Regulamentului privind acordarea de plăți directe per cap de animal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 836/2020.   Proiectul legii horticulturii urmează să stabilească prevederile de bază ce țin de înființarea plantațiilor, producerea, plasarea pe piață și procesarea produselor horticole, care includ culturile pomicole, inclusiv de arbuști fructiferi și căpșun și legumicultura.  

La elaborarea documentației de proiect şi deviz, pentru licitații (tendere), la comanda investitorului (beneficiarului) în devizele investitorului, cheltuielile pentru salarizare se recomandă să se determine în baza cuantumului minim garantat al salariului în sectorul real, stabilit de Guvern, cu aplicarea coeficientului de complexitate 1,3 pentru ramura construcțiilor (conform prevederilor din Anexa 3 la HG nr. 743/2002), stabilește  Ordinul Ministrului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale nr. 164 din 24 noiembrie 2021 cu privire la aprobarea Amendamentului CP L.01.02:2012/А1:2021 „Economia construcțiilor”. Instrucțiuni pentru determinarea cheltuielilor de deviz la salarizarea în construcții”, cu aplicare din 10 decembrie 2021 (data publicării în MO).

Ministrul Finanțelor, Ion Chicu, a anunțat anterior că, cadrul normativ-secundar pentru punerea în aplicare a Legii privind sistemul unic de salarizare în sectorul bugetar urmează a fi aprobat de Guvern, iar ieri Cabinetul de miniștri a aprobat hotărârea respectivă. Menționez că, odată cu aprobarea acestei hotărâri, tot cadrul regulatoriu pentru implementarea Legii privind sistemul unic de salarizare în sectorul bugetar va fi definitivat. Toate persoanele responsabile din cele peste 2700 de instituții bugetare pot purcede la calcularea salariilor conform sistemului unitar pentru luna decembrie 2018, astfel ca, în ianuarie 2019, conform graficului stabilit, toți angajații din sistemul public să primească salariile pe nou, a spus ministrul.

Entitatea a luat în arendă de la cetățeni terenuri agricole, iar plata urmează să aibă loc la toamnă sub formă naturală – produse agricole. La ce preț urmează a fi evaluate aceste produse agricole? Este necesar de a stabili un preț de piață? Care sunt obligațiile fiscale ce derivă din această operațiune? 

Entitatea, urmare a organizării campaniei promoționale, a oferit persoanei fizice câștigătoare un premiu în valoare de 45000 de lei, cu mențiunea că venitul dat urmează a fi inclus în Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (formularul CET18), deoarece entitatea nu a reținut la sursa de plată impozitul pe venit. Cine este responsabil de onorarea achitării impozitului pe venit în speța examinată?

Opțiuni: - mijloacele fixe cuprind imobilizări corporale transmise în exploatare, valoarea unitară a cărora depăşeşte plafonul valoric prevăzut de legislaţia fiscală (de exemplu, pentru anul 2024 – 12 000 lei, art. 261 al Codului fiscal ), (pct. 4 al Standardului Național de Contabilitate

Potrivit art. 83 alin.(2) din Codul fiscal, persoanele juridice rezidente, inclusiv cele specificate la art.512 şi 513, cu excepţia autorităţilor publice şi instituţiilor publice, formele organizatorice rezidenţi cu statut de persoană fizică, persoanele care desfășoară activități profesionale, persoanele fizice care desfășoară activitate independentă, reprezentanţa permanentă a nerezidentului în Republica Moldova, sunt obligate să prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit, indiferent de prezenţa obligaţiei privind achitarea impozitului.   Termenul de prezentare a Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit este nu mai târziu de data de 25 lunii a treia după finele perioadei fiscale de gestiune – 25 martie, cu excepția contribuabililor care aplică o perioadă fiscală diferită de anul calendaristic.

În ce măsură are dreptul întreprinderea să reinvestească profitul net al perioadei de gestiune în dezvoltarea întreprinderii? Va fi acest profit reinvestit impozitat? Este posibil ca din contul 332 „Profit nerepartizat (pierdere

Suntem o întreprindere care desfășoară activitate în domeniul transportului rutier de persoane în regim de taxi. La data de 25 noiembrie curent am declarat obligațiile fiscale aferente angajaților – conducători auto ce efectuează transport rutier de persoane în regim de taxi, care urmau să activeze în luna decembrie curent.

Legea nr.356/2022 pentru modificarea unor acte normative (publicată în MO nr. 456-459 din 30 decembrie 2022) ce vizează politica fiscală și vamală pe anul 2023 vine cu modificări/completări la mai multe acte legislative, inclusiv și la Codul fiscal. În continuare vom prezenta noile prevederi,

Datele din Raportul operativ privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat publicat de Casa Națională de Asigurări Sociale denotă că, în luna ianuarie a anului 2022, în BASS au fost acumulate venituri în sumă totală de 3188,7 mil. lei sau 10,2% din planul anual stabilit de 31224,2 mil. lei.   Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii s-au acumulat în sumă de 1311,6 mil. lei sau 7,1% din suma anuală prevăzută de 18367,7 mil. lei. Suma contribuţiilor de asigurări sociale de stat acumulate în perioada raportată a înregistrat o creştere cu 215,0 mil. lei sau cu 19,6% faţă de indicatorul respectiv, realizat în perioada similară a anului 2021.

De la 1 iulie 2022, salariul minim pe ţară poate fi stabilit în cuantum de 3500 lei lunar pentru un program complet de lucru de 169 de ore (în medie pe lună), ceea ce reprezintă 20,71 lei pe oră, stabilește proiectul hotărârii Executivului elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Documentul ce vine cu propunerea de operare a modificărilor și abrogarea unor hotărâri ale Guvernului a fost examinat în cadrul ședinței din 5 mai 2022 a secretarilor de stat ai ministerelor și prevede abrogarea Hotărârii Guvernului nr.165/2010 cu privire la cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real, cu transferarea indicării sumei minime de remunerare a muncii în HG nr.550/2014 privind stabilirea cuantumului salariului minim pe ţară.

În condițiile stării de urgență, perioadă în care interacțiunile dintre consumator și piață au devenit mai restricționate, comerțul electronic a devenit o alternativă. În același timp, mediul de afaceri se confruntă cu o serie de constrângeri în acest context, cum ar fi nivelul de informare scăzut despre oportunitățile oferite de comerțul on-line pentru accesarea directă și rapidă a consumatorilor de bunuri și servicii, insuficiență de informare privind metodele de interacțiune la distanță, procedurile vamale și fiscale complexe pentru promovarea e-Comerțului și e-Exporturilor, competiția lentă și insuficiență de oferte pentru serviciile de procesare a plăților online și piața subdezvoltată de curierat.   Pentru depășirea acestora, Ministerul Economiei și Infrastructurii a elaborat  foaia de parcurs pentru impulsionarea procesului de digitizare a economiei naționale și dezvoltare a comerțului electronic. Acțiunile incluse în document au fost discutate în cadrul unei ședințe online organizate pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru.

(Continuare. Partea I în nr.  2(65) 2021, partea II în nr. 3(66) 2021) Asociațiile de economii şi împrumut (AEÎ), conform prevederilor art. 7 alin. (1), p. 5 al Legii asociațiilor de economii şi împrumut nr. 139/2007 (Legea nr. 139/2007), în funcție de categoria licenței deținute, suplimentar la serviciile prestate membrilor săi de acordare a împrumuturilor şi a serviciilor aferente împrumuturilor, precum şi acceptarea depunerilor de economii, pot acorda şi alte servicii, cu acordul scris al autorității de supraveghere.

(11.6.2) Cine calculează impozitul pe avere şi cum sunt înştiinţaţi subiecţii impunerii privind obligaţiile fiscale calculate?   (6.3.7.2) Poate consiliul local să acorde contribuabililor scutiri suplimentare celor prevăzute de legislaţie în partea ce ţine de achitarea taxei de organizare a licitaţiilor şi loteriilor pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale?  

În contextul accelerării proceselor de globalizare și simplificării circulației transfrontaliere a mijloacelor financiare și a capitalurilor, schimbul reciproc de informații între state cu privire la activele financiare deținute de persoane fizice și persoane juridice pe teritoriul unui stat străin a devenit o necesitate stringentă pentru combaterea fraudei și evaziunii fiscale, precum și pentru consolidarea capacităților administrațiilor fiscale de colectare a impozitelor și taxelor.

În trimestrul I din anul 2021 entitățile cu 5 și mai mulți salariați din sectorul real și instituțiile bugetare au realizat investiţii în active imobilizate în valoare de 3,8 mld. lei, acestea fiind în creștere cu 14,8% faţă de perioada similară din anul 2020, comunică Biroul Naţional de Statistică.   Astfel, în primele trei luni ale anului curent investițiile în imobilizări corporale au constituit 3,7 mld. lei, ceea ce constituie 96,7% din valoarea totală a investițiilor în active imobilizate, marcând o creștere cu 13,9% față de aceeaşi perioadă a anului precedent.