Este obligată întreprinderea să înregistreze în calitate de subdiviziune apartamentul care este obiectul contractului de locațiune destinat pentru locuirea salariatului? Potrivit art. 4 din Legea nr. 75/2015 cu privire la locuinţe (Legea nr. 75/2015), locuinţă de serviciu reprezintă locuință acordată în locaţiune, în condiţiile legii, unor categorii de persoane pe perioada exercitării de către acestea a atribuţiilor funcţionale.

Întreprinderea „X” a fost sancționată de Serviciul Fiscal de Stat (SFS) pentru neinstalarea terminalului POS cu amendă în mărime de 6 000 lei, în ziua recepționării deciziei fiind achitate 3 000 lei (50 % din amendă). După expirarea a 30 zile s-a constatat că SFS nu a adoptat decizia de reducere a amenzii achitate, deși agentul economic la alte plăți obligatorii la bugetul public național (BPN) nu a admis restanță. Întreprinderea s-a adresat SFS cu o cerere de acordare a reducerii de 50%. Ce prevede legislația la compartimentul dat?

Recent Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) a inițiat un proces de ajustare a acordurilor-cadru semnate cu băncile comerciale, în paralel fiind organizate instruiri pentru ofițerii de credit din cadrul băncilor partenere. În cadrul sesiunilor sunt explicate beneficiile oferite tuturor părților implicate în proces, condițiile de garantare, procesul de solicitare, monitorizare și executare a garanțiilor financiare.   Amintim, ODIMM a îmbunătățit condițiile produsului de garantare destinat ÎMM-lor afectate de criza pandemică, aria de aplicare a acestuia fiind extinsă semnificativ.

În cazul în care în cadrul proceselor penale și contravenționale, prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și instanțelor judecătorești, persoanei fizice sau juridice i-a fost cauzat un prejudiciu moral sau material, statul poate fi tras la răspundere patrimonială.

Încă 8 agenți economici vor fi incluși în Lista agenţilor economici – întreprinderi ale industriei uşoare şi a tipurilor de servicii prestate de către aceştia pe teritoriul Republicii Moldova solicitanţilor plasării mărfurilor sub regim vamal de perfecţionare activă, scutite de TVA cu drept de deducere. În Monitorul Oficial din 5 aprilie curent Ministerul Economiei și Infrastructurii a publicat Ordinul nr. 71 din 25 martie 2019 cu privire la aprobarea completărilor ce se operează în anexa la Ordinul nr. 66 din 4 mai 2010.

Conform art 94 lit.f) din Codul fiscal, subiecţi impozabili cu TVA sunt persoanele juridice şi fizice care practică activitate de întreprinzător, inclusiv persoanele care desfăşoară activitate profesională conform legislaţiei, şi procură pe teritoriul RM proprietatea gajată, proprietatea ipotecată, proprietatea sechestrată de la întreprinderile înregistrate în calitate de plătitori de TVA.   Astfel, subiecții impozabili specificați în art.94 lit.f) din CF, în conformitate cu prevederile pct.3.9 liniuța 4 și 3.91 din Ordinul SFS nr.1164/2012 cu privire la aprobarea formularului Declaraţiei privind TVA şi a Modului de completare a Declaraţiei privind TVA, indică

Proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul 2021, aprobat în lectura a doua, prevede completarea art. 112 din Cоdul fiscal cu norme aferente statutului de plătitor TVA în cazul reorganizării entității.   Astfel, subiectul căruia, în cadrul reorganizării prin fuziune/dezmembrare/ transformare i-au fost transmise drepturi/obligații de către întreprinderea reorganizată deținătoare a statutului de plătitor de TVA, se va considera înregistrat în calitate de subiect impozabil cu TVA de la data înregistrării de stat a noilor persoane juridice, cu excepția reorganizării prin absorbție, pentru care data înregistrării în calitate de subiect al impunerii cu TVA este data înregistrării modificărilor în actele de constituire ale persoanei absorbante.

Deficitul de resurse financiare și incertitudinile create de criza pandemică au determinat diminuarea investițiilor în active imobilizate. În anul 2020, acestea au însumat circa 27,1 mld. lei s-au micșorat cu 2,6% comparativ cu anul 2019. În Raportul Ministerului Economiei și Infrastructurii privind evoluția social-economică a RM se spune că cele mai afectate de criză au fost investițiile din sursele proprii ale agenților economici (-6,6%), generând și cel mai mare impact negativ asupra activității investiționale (-3,9 p.p.).   De asemenea, criza pandemică a influențat puternic fluxul investițiilor străine, care s-au diminuat în perioada analizată cu 15,8%. Constrângerile bugetare apărute în situația de criză au limitat cu 1,5% și investițiile din bugetul public național.

În primele nouă luni ale anului curent, producţia globală agricolă în gospodăriile de toate categoriile a însumat 21000,5 mil. lei, constituind 74,7% faţă de perioada respectivă a anului 2019, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Diminuarea a fost determinată de scăderea producţiei vegetale cu 35,5% și producţiei animaliere cu 2,8%, fiind resimțit impactul condiţiilor climaterice nefavorabile din anul curent.   Astfel, doar în trimestrul III al anului 2020 producția agricolă s-a redus cu 31,3% comparativ cu aceiași perioadă din anul precedent, inclusiv producția vegetală – cu 36,0% și cea animalieră – cu 9,3%.

Reducerea riscurilor și identificarea amenințărilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului prin politicile și activitățile de coordonare la nivel național și internaţional, neadmiterea intrării veniturilor infracționale în sectorul financiar, pedepsirea făptuitorilor și deposedarea de veniturile și bunurile infracționale sunt obiectivele generale ale Strategiei naționale de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului pentru anii 2020–2025 (Strategie).   În Monitorul Oficial din 5 februarie curent a fost publicată Hotărârea Parlamentului nr. 239 din 16 decembrie 2020 pentru aprobarea Strategiei și a Planului de acțiuni pentru implementarea acesteia.

Serviciul Fiscal de Stat anunță că, prin Dispoziţia nr. 2 a Comisiei pentru Situații Excepționale, adoptată în cadrul ședinței din 8 aprilie 2021, au fost operate mai multe modificări în legislația în vigoare, inclusiv în partea ce ține de normele fiscale. 1. Se extinde perioada de implementare a Programului de subvenţionare a dobânzilor pe perioada ianuarie-mai 2021 inclusiv. De asemenea, se prelungește perioada de implementare a Programului de rambursare a TVA pe perioada ianuarie-mai 2021 inclusiv.

În Monitorul Oficial din 9 aprilie curent a fost publicat Ordinul SFS nr. 189 din 2 aprilie 2021 privind modificarea și completarea Ordinului Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr. 392  din 30.04.2015 privind aprobarea formularului Certificatului de înregistrare a subiectului impunerii cu TVA, precum şi a cererii de înregistrare în calitate de plătitor al TVA. În temeiul art.1323 alin. (10) precum și art.112 alin.(5) din  Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, ediție specială), cu modificările și completările ulterioare,

Notă: Pentru o mai bună înțelegere a materialului prezentat în articol, autorii recomandă consultarea articolelor „Implicații fiscale ale statutului de rezident și nerezident al cetățeanului străin la determinarea obligației privind impozitul pe venit”1 și „Determinarea obligațiilor privind impozitul pe venit în cazul desfășurării activității pe teritoriul țării de către o entitate străină”2 ale acelorași autori. Veniturile salariale și alte venituri personale (venituri independente, activități sportive și de agrement, pensii, burse) ale persoanelor fizice nerezidente reprezintă un subiect pe cât de interesant, pe atât de complicat în știința impozitării internaționale. În mare parte, în funcţie de modul de impozitare a acestor venituri într-o țară sau alta, aceasta poate accelera sau diminua mobilizarea forței de muncă internaționale.

Republica Moldova prin art. 201 din Acordul de asociere între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și RM, pe de altă parte, și-a asumat angajamentul armonizării legislației vamale la Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii.

De subvenții în avans beneficiază proiectele care vizează îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii economice publice rurale, renovarea și dezvoltarea localității rurale și diversificarea economiei rurale prin activități non-agricole. În Monitorul Oficial nr. 13-21 din 18 ianuarie 2019 a fost publicată Legea nr. 281 din 29.11.2018 pentru modificarea Legii cu privire la principiile de subvenționare a producătorilor agricoli, care prevede că proiectele menționate mai sus se subvenționează în avans, dacă respectă un șir de condiții. În primul rând, solicitanții și beneficiarii proiectelor trebuie să fie autoritățile administrației publice locale de nivelul întâi — sate și comune, inclusiv orașe cu o populație de până la 10 mii de locuitori cu statut de rezident, conform recensământului populației și al locuințelor din 2014.

În cadrul primei ședințe a Comitetului de coordonare al Programului de ecologizare a ÎMM au fost examinate și selectate 17 întreprinderi care vor beneficia de granturi mici de până la 200 mii lei pentru ecologizarea afacerilor în cadrul etapei II a Programului. ÎMM vor  fi susținute financiar pentru implementarea acțiunilor de ecologizare de valoare mică, care va constitui până la 70% din valoarea proiectului investițional fără TVA, dar nu va depăși 200 mii lei.   Mijloacele financiare nerambursabile vor fi transferate de ODIMM după investirea resurselor proprii ale ÎMM și prezentarea documentelor justificative. Alocarea poate fi realizată în maximum două tranșe: prima tranșă – 70% din suma finanțării nerambursabile se acordă după ce beneficiarul va investi contribuția proprie de 30%,

Președintele Parlamentului Andrian Candu va propune astăzi, 29 noiembrie, plenului Parlamentului candidatura actualului ministrul al Finanțelor, Octavian Armașu, în funcția de guvernator al Băncii Naționale a Moldovei. Anunțul a fost făcut de spekerul Parlamentului, Andrian Candu, în cadrul unor declarații de presă. Situația în domeniul financiar-bancar și monetar este una foarte bună în Republica Moldova, începând de la ratele creditelor în băncile comerciale, rata de finanțare, puterea leului, iar multe dintre acestea se datorează capacităților profesionale și de management ale domnului Sergiu Cioclea. Bineînțeles, următorul guvernator trebuie să fie unul pe măsură, a menționat președintele Parlamentului.

La prezentarea dării de seamă forma IPC21 corectată, din cauza neincluderii fondatorului ÎI cu taxa fixă a contribuțiilor sociale, în tabelul 2, CNAS a calculat majorare de întârziere, plata fiind efectuată în termen. Sunt întemeiate acțiunile CNAS ?    Fondatorii întreprinderilor individuale, cu excepția celor care sunt stabilite ca persoane pensionare, persoane cu dizabilități, precum și persoane care sunt încadrate în categoriile de angajați (prevăzute la pct. 1.1–1.5 din Anexa vizată), sunt stabiliți în calitate de plătitori ai contribuțiilor de asigurări sociale stabilite în sumă fixă (pct.1.6 din Anexa nr.1 la Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr.489/1999). Cuantumul contribuției de asigurări sociale stabilite în sumă fixă se aprobă anual prin Legea

Mediul de business este implicat în continuare în procesul de prezentare a modificărilor Codului muncii. Astăzi, 26 mai, în cadrul ședinței Grupului de lucru nr. 4 „Rеduсеrеa oсupării informalе și a fеnomеnului ,,salariilor în pliс” de pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru,  propunerile de modificare a legislației muncii au fost prezentate de reprezentanți ai Asociației Businessului European (EBA).   Potrivit Alexandrei Popa, policy & advocacy manager (EBA), propunerile au fost formulate ținând cont de necesitatea diminuării impactului pandemiei asupra mediului de business. Totodată, aceste prevederi ar putea fi preluate și implementate și după perioada post Covid, deoarece angajatorii ar dori să mențină o parte din instrumentele aplicate (cum ar fi munca la distanță), ceea ce le-ar permite reducerea cheltuielilor.

Sectorul comerțului informal O problemă comună, adesea citată ca o problemă majoră în eficacitatea controlului evaluării, este sectorul comercial informal. Comerțul informal activează la diferite niveluri: de la mici întreprinderi individuale care tranzacționează mărfuri locale peste hotare până la operatori de rețele mai mari care realizează tranzacții în mai multe țări. În sensul prezentului articol „comerț informal” cuprinde, în principal, importatorii cu următoarele caracteristici esențiale: • tranzacții efectuate, de regulă, în numerar;