Potrivit pct.11 din Regulamentul privind restituirea accizelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1123 din 28 septembrie 2006, pentru exportul mărfurilor supuse accizelor, efectuat în mod independent în baza contractului de vânzare-cumpărare, dreptul la restituirea accizelor se confirmă la subiectul impunerii cu accize ce efectuează livrarea în baza contractului de vânzare-cumpărare, în cazul prezentării organelor Serviciului Fiscal de Stat a următoarelor documente şi/sau informaţii în termenele stabilite de SFS:

Entitatea „R” SRL a semnat un contract de prestări servicii cu o persoană fizică cetăţean, care va executa elaborarea expertizei tehnice (persoana deţine certificat de atestare tehnico-profesională). Care sunt reţinerile ce urmează să le efectueze entitatea „R” din plăţile pentru remunerarea persoanei fizice? Potrivit prevederilor art. 88 alin. (5) din CF veniturile persoanei fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător, obţinute din prestarea serviciilor și/sau lucrărilor, precum și veniturile membrilor consiliului sau comisiei de cenzori a întreprinderilor sunt considerate drept salariu din care se reţine impozitul conform cotei prevăzute la art. 15 lit. a) din CF.

Conform art. 283 din Codul fiscal, de impozitul pe bunurile imobiliare sunt scutite autoritățile publice și instituțiile finanțate de la bugetele de toate nivelurile. În baza hotărârii de Guvern Organul Central de Specialitate al Administraţiei Public este gestionar al terenului public care, la rândul său, îl transmite în gestiunea Administrației zonei economice libere, în vederea extinderii activității acestea.

Potrivit prevederilor art.93 pct.3) din Codul fiscal, transmiterea drepturilor de proprietate asupra mărfurilor reprezintă livrare impozabilă care, în baza art.95 alin. (1) lit.a) din CF, este obiect al impunerii cu TVA.

Conform prevederilor Codului civil: – părţile contractului de schimb au obligaţia de a transmite reciproc dreptul de proprietate asupra unui bun. Fiecare parte a contractului de schimb este considerată vânzător al bunului pe care îl înstrăinează şi cumpărător al bunului pe care îl primeşte în schimb (art.1195). – asupra contractului de schimb se aplică în modul corespunzător regulile contractului de vânzare-cumpărare (art.1196). – în cazul în care bunurile schimbate nu au aceeaşi valoare, diferenţa de valoare poate fi compensată printr-o sumă de bani, numită sultă, dacă aceasta este prevăzută de contract. Un contract este contract de vânzare-cumpărare, şi nu contract de schimb, în cazul în care sulta depăşeşte valoarea bunului care are valoarea mai mică (art.1197).

Astăzi, 30 noiembrie 2018, în MO sunt publicate modificările și completările la Codul fiscal, aprobate de Parlament pe data de 1 noiembrie curent. În această informație comunicăm termenii de punere în aplicare a modificărilor, prin derogare de la prevederile Codului fiscal și Legii nr.100 cu privire la actele normative (data punerii în aplicare a acestora). Astfel, din 1 noiembrie sunt aplicate modificările art. 103 al.1 p.18, care prevede energia electrică importată şi livrată către operatorul reţelei de transport şi de sistem, operatorii reţelelor de distribuţie şi furnizorii energiei electrice și energia electrică importată de operatorul reţelei de transport şi de sistem, de operatorii reţelelor de distribuţie şi furnizorii energiei electrice, cu excepţia serviciilor de transport şi de distribuţie a energiei electrice.

Astăzi, la 31 ianuarie 2020, în MO al RM a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr.19 din 28 ianuarie 2020 prin care s-au introdus modificări în formularul dării de seamă forma IPC18, aprobat prin Ordinul MF nr.126 din 4 octombrie 2017. În continuare examinăm care sunt modificările operate la formularul dării de seamă forma IPC18, condiționate de modificările operate la Codul fiscal și anume la Titlul II „Impozitul pe venit”, introduse prin Legea nr.171 din 19.12.2019 (în continuare – Legea nr.171/2019).

Arhiva Conform pct.3 din Ordinul IFPS nr.1388 din 20.08.2013, în cazul în care, pentru perioadele fiscale septembrie 2012 – august 2013

Agenția de turism a procurat de la agentul economic nerezident (turoperator) servicii de cazare. Urmează agenția turistică să reflecte la venituri comisionul primit urmare al acestei tranzacții? Potrivit art.12 din Legea cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţii turistice în Republica Moldova nr. 352-XVI din 24.11.2006 (Legea nr. 352/2006), agenţiile de turism pot desfăşura următoarele activităţi:

Persoanele juridice fondate de subiecții din jurisdicțiile care nu respectă standardele internaționale de transparență, persoanele juridice în componența cărora figurează, direct sau indirect, una sau mai multe persoane (fondatori, asociați, acționari, beneficiari efectivi) înregistrate sau cu reședință în astfel de jurisdicții, persoanele juridice înregistrate în Republica Moldova în cazul în care cotele de participare în capitalul social aparțin persoanelor juridice înregistrate în jurisdicțiile care nu respectă standardele internaționale de transparență nu vor fi admise la participare la proceduri de privatizare, parteneriat public-privat, achiziții publice și concesiuni.

Daca unul din fondatori este concomitent și director al întreprinderii, pentru acesta este achitată taxa pentru amenajarea teritoriului? În conformitate cu prevederile art.291 din Codul fiscal, obiectul impunerii îl constituie numărul mediu scriptic trimestrial al salariaților. Subiecţi ai impunerii pentru taxa pentru amenajarea teritoriului sunt persoanele juridice sau fizice înregistrate în calitate de întreprinzător şi persoanele ce desfăşoară activitate profesională în sectorul justiţiei, care dispun de bază impozabilă. Prin urmare, în cazul în care fondatorul entității este salariat al întreprinderii, va fi calculată și achitată taxa pentru menajarea teritorilui ca pentru oricare altă persoană salariată.

Prin Ordinul Ministrului Finanțelor nr.216 din 28 decembrie 2018 au fost aprobate Indicaţiile metodice privind contabilitatea pentru persoanele fizice care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiţiei, documentul fiind publicat în MO al RM, nr. 6-12 din 11 ianuarie 2019. Pentru ca utilizatorul să înțeleagă logica acestui act, oferim o scurtă retrospectivă a reglementărilor din domeniu.

Are dreptul Cooperativa de construcţie a locuinţelor care este formată din persoanele cu dizabilităţi severe şi accentuate – participanți la lichidarea consecințelor catastrofei din Cernobâl, de scutirea de plata impozitului pe bunurile imobiliare, dacă bunurile imobiliare le aparțin cu drept de folosință de la autoritățile administrației publice locale? Dacă da, trebuie sau nu de prezentat calcului impozitului pe bunurile imobiliare?

În octombrie 2017 avocatul a încheiat cu un client contract de asistență juridică în sumă de 6 000 lei pentru prezentarea intereselor în instanța de judecată în 12 ședințe, câte 500 lei pentru fiecare. În darea de seamă cu privire la impozitul pe venit pentru anul 2017 avocatul a declarat suma de 6 000 lei și a achitat impozitul pe venit din toată suma.

Întreprinderea X a achitat în folosul fondatorului său 20 mii lei pentru acoperirea cheltuielilor personale ale acestuia. Cum se impozitează suma dată? Cheltuielile personale se impozitează? Care este limita cheltuielilor personale? Sunt considerate drept cheltuili nedeductibile? Se reflectă acestea în Darea de seamă VEN12?

La livrarea mărfii din zona liberă pe teritoriul RM, vama perfectează declarație vamală de tip Import-4, iar rezidentul ZEL achită în baza declarației vamale: proceduri vamale si TVA la import. Cum se va reflectă această operațiune în Declarația privind TVA?

Regimul fiscal de impunere a venitului organizațiilor necomerciale este stabilit de art. 52 din Codul fiscal. Totodată, este de menționat că organizația necomercială, conform art.5 pct.14) din Codul fiscal, este persoana juridică a cărei activitate nu are drept scop obținerea venitului şi care nu folosește vreo parte din proprietate sau din venit în interesele vreunui membru al organizației, ale unui fondator sau ale unei persoane particulare.

În conformitate cu art. 117 alin. (1) din Codul fiscal, subiectul impozabil care efectuează o livrare impozabilă pe teritoriul țării este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) factura fiscală pe livrarea în cauză.

Certificatul valoric (numit și certificat /voucher cadou) este emis de comercianți în scopul promovării vânzărilor și poate fi utilizat pentru achiziționarea de diferite produse oferite spre vânzare de aceștia. Potrivit art. 93 alin. (3) din Codul fiscal (CF), livrarea de mărfuri este definită ca transmitere a dreptului de proprietate asupra mărfurilor prin comercializarea lor, schimb, transmitere gratuită, transmitere cu plată parțială, împrumutul bunurilor fungibile, cu excepția mijloacelor bănești, achitarea salariului în expresie naturală,

În Monitorul Oficial din 20 iunie 2020, a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 76 din 16 iunie 2020 cu privire la aprobarea Regulamentului privind rambursarea TVA întreprinderilor care sunt înregistrate în calitate de contribuabili ai TVA și înregistrează sume TVA spre deducere în perioada ulterioară.  În circumstanțele excepționale create de pandemia COVID-19, contribuabilii, indiferent de mărime, se confruntă cu o lipsă severă de lichiditate și, în acest caz, au dificultăți în îndeplinirea obligațiilor de plată. Pentru reducerea impactului negativ asupra fluxurilor de numerar, lista măsurilor instituite de către autorități în vederea sprijinirii activității de întreprinzător a fost suplinită cu un nou mecanism de susţinere – Programul de rambursare a TVA.