Procedurile legate de moștenire au fost simplificate. Un proiect de lege care prevede acest lucru a fost votat în a doua lectură de 61 de deputați.

La data de 10 iulie 2025 Parlamentul a adoptat Legea 251 pentru modificarea unor acte normative (revizuirea unor aspecte din cadrul regimului juridic al moștenirii) (Legea nr. 251/2025),

Conform Codului civil, moștenirea este transmiterea patrimoniului (masa succesorală) unei persoane fizice decedate (defunct, cel care a lăsat moștenirea) către una sau mai multe persoane (moștenitori). Pot fi moștenitori doar persoanele fizice care sunt în viață la momentul deschiderii moștenirii sau persoanele juridice care există la momentul deschiderii moștenirii.

Potrivit unor modificări operate la Codul Civil la 1 martie 2019, averea acumulată în devălmășie se împarte, după decesul unuia dintre soți și cu celelalte rude ale defunctului, iar această situație generează incertitudini cu privire la drepturile patrimoniale ale soțului supravietuitor.

Începând cu 1 ianuarie 2026 vor fi aplicate proceduri simplificate ce vizează moștenirea. Legea nr.251 din 10 iulie pentru modificarea unor acte normative (revizuirea unor aspecte din cadrul regimului juridic al moștenirii) a fost publicată

Moștenitorul dobândește drepturile patrimoniale și obligațiile defunctului, cu excepția celor care, prin natura lor, sunt legate în mod inseparabil de persoana defunctului sau care, potrivit legii, nu se pot transmite de la o persoană la alta.

În cazul în care persoana întreținută a obținut o moștenire în mărime de 25 000 de lei, va avea dreptul contribuabilul la scutirea pentru persoana întreținută reglementată la art. 35 din Codul fiscal? În conformitate cu art. 35 alin. (1) și (2) din Codul fiscal (CF) contribuabilul (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire în sumă de 4500 de lei anual pentru fiecare persoană întreţinută, cu excepţia persoanelor cu dizabilităţi în urma unei afecţiuni congenitale sau din copilărie, persoanelor cu dizabilităţi severe și accentuate, pentru care scutirea constituie 18 900 de lei anual.

Potrivit art. 142 alin. (5) din Codul muncii, în caz de deces al salariatului, salariul și alte plăți ce i se cuvin se plătesc integral soțului (soției), copiilor majori sau părinților defunctului, iar în lipsa acestora – altor moștenitori, în conformitate cu legislația în vigoare.

În cazul în care pe parcursul perioadei fiscale 2025 au fost achitate plăți persoanei fizice pentru arenda terenului agricol, dar până la sfârșitul anului se constată că persoana fizică a decedat, se va declara persoana menționată în Nota de informare IALS21 pentru 2025?

Retragerea temporară a unor terenuri din circuitul agricol sau din fondul forestier, va putea fi efectuată pentru următoarele cazuri: pentru cercetări geologice; lucrări de cercetare arheologică; instalarea rețelelor de comunicații electronice și infrastructura asociată, de importanță națională; instalarea rețelelor de transport și distribuție a energiei electrice de importanță națională...

Conform art.453 din Codul civil, patrimoniul reprezintă totalitatea drepturilor şi obligaţiilor patrimoniale (care pot fi evaluate în bani), privite ca o sumă de valori active şi pasive legate între ele, aparţinând unor persoane fizice şi juridice determinate. Toate bunurile persoanei fizice sau juridice fac parte componentă a patrimoniului ei.

În Parlament, în calitate de inițiativă legislativă, este înregistrat proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, scopul căruia este clarificarea regimului datoriilor vamale și penalităților aferente persoanelor cu dizabilități locomotorii, elaborat urmare a sesizărilor parvenite în adresa deputaților cu referire la problemele cu care se confruntă cetățenii.

Care este modalitatea de impozitare în cazul donației de mijloace bănești între persoane fizice? Potrivit art.1198 alin.(1) din Codul civil (în continuare – CC), prin donație se subînțelege că o parte (donator)

 În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal, baza valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanţelor şi constituie valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobândirii dreptului de proprietate) obţinute prin titlu de donaţie.     Bază valorică a activelor de capital obținute prin titlu de donație, se confirmă documentar conform ordinului Ministerului Finanţelor nr.40 din 06.02.2018. Conform pct.3 din Anexa la Ordinul menționat confirmarea documentară se asigură prin următoarele modalități:

Pentru deschiderea procedurii succesorale, persoanele îndreptățite vor putea depune o cerere corespunzătoare la oricare notar cu teritoriul de activitate în una din unitățile administrativ-teritoriale (UAT) de nivelul al doilea ale Republicii Moldova sau în cadrul unității teritorial

În ultimii ani, se constată o creștere semnificativă a numărului de persoane care construiesc locuințe cu forțe proprii. Acest fenomen se explică atât prin dorința de a reduce costurile, cât și prin necesitatea adaptării construcției la nevoile individuale ale fiecărei

În următorul articol vom răspunde la întrebările: Cine urmează să achite impozitul pe venit și să prezinte Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (forma CET18) în cazul în care a fost efectuată donația unui bun imobil?

În scopul aplicării impozitului pe bunurile imobiliare, bunurile imobiliare, potrivit art. 276 alin. 2) din Codul fiscal (CF), constituie terenurile, clădirile, construcțiile, apartamentele și alte încăperi izolate, a căror strămutare este imposibilă fără cauzarea de prejudicii destinației lor. Subiecți ai impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare sunt specificați în art. 277 alin. (1) al CF.

Particularităţile constituirii, înregistrării şi încetării activităţii gospodăriei țărănești (de fermier)(în continuare GȚ) sunt reglementate de Legea nr.1353/2000 privind GȚ (de fermier) (în continuare Legea nr.1353/2000).

În articol sunt analizate cazuri particulare și explicate, pas cu pas, modalitățile de raportare corectă, astfel încât informațiile transmise să corespundă atât cerințelor legale, cât și logicii economice a tranzacțiilor.