Începând cu 30 mai curent, în țara noastră se va aplica o metodologie de evaluare a daunelor aduse mediului, ce va stabili un sistem mai echitabil în care povara finanțării/recuperării mediului este plasată în primul rând asupra entităților responsabile, apoi asupra instituțiilor statului.

În acest sens, recent, în cadrul ședinței secretarilor generali a fost examinat proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Metodologiei de evaluare a daunelor aduse mediului. Conform proiectului, Inspectoratul pentru Protecția Mediului, la primirea informațiilor despre potențiala amenințare de deteriorare a mediului sau daunele provocate mediului, efectuează o evaluare preliminară a faptelor vizual și/sau instrumental și/sau măsurători de laborator pentru a determina dacă există o amenințare de deteriorare a mediului sau semne de deteriorare a mediului.

Astfel, daunele aduse mediului vor fi cuantificate.  Cuantificarea va consta în estimarea gradului de expunere a receptorilor afectați la poluantul care provoacă daunele și măsurarea efectelor pe care acesta le produce asupra lor. Aplicarea principiului „poluatorul plăteşte” reiese din faptul că persoanele fizice sau juridice care au produs dauna sau ameninţarea iminentă cu o daună de mediu au obligaţia de a lua măsurile necesare pentru a repara dauna produsă sau, respectiv, măsurile de prevenire a producerii daunei. Numai în cazul în care persoana fizica sau juridică nu poate fi identificată, nu-şi îndeplineşte obligaţiile de prevenire sau reparare a daunei sau este exceptată de la răspundere, autoritatea competenta poate lua masurile de reparare sau de prevenire necesare.

Reieșind din faptul că repararea daunei aduse mediului prin reconstrucția ecologică, este rezultatul unei activități a persoanei juridice, proiectul Metodologiei de evaluare a daunelor aduse mediului este unul cu impact asupra mediului de afaceri. Potrivit proiectului, poluatorul va fi atras la răspundere pentru dauna adusă mediului, doar urmare a demonstrării legăturii de cauzalitate dintre poluator și impactul real adus mediului și doar în mărimea reală pentru reconstrucția ecologică de până la impact.

Totodată, proiectul prevede implementarea unui plan de remediere a daunelor aduse mediului ce va conține toate informațiile privind testele de laborator și analitice efectuate, evaluările documentate efectuate, măsurile de gestionare a daunelor aduse mediului aplicate și rezultatele acestora; măsurile de remediere a mediului și justificarea modului în care acestea vor restabili funcția sau componenta de mediu deteriorată, intervalul de timp în care se va realiza restaurarea și în ce măsură (eficacitate) și modul în care fiecare măsură va contribui la restaurarea mediului, costurile implementării măsurilor de remediere a mediului, în ce proporție măsurile de remediere iau în considerare caracteristicile sociale și economice ale zonei, dar și perioada după care măsurile de remediere vor începe să dea rezultatele scontate, precum și sustenabilitatea acestor efecte.

După cum se menționează în nota proiectului, Legea nr. 107/2025 privind răspunderea de mediu în legătură cu prevenirea și repararea daunelor aduse mediului recunoaște responsabilitatea tuturor persoanelor vinovate pentru producerea daunele aduse mediului, dar lipsesc detalii specifice cu privire la implicațiile financiare/de evaluare (mecanismul de aplicare) și materiale (reconstrucția ecologică). Un cadrul normativ, incomplet și cu metodologii de calcul a prejudiciului depășite în raport cu daune/preț aduse mediului și prejudiciul calculat insuficient (mic) pentru persoana care se face vinovată, duce inevitabil la un dezechilibru ecologic. Mărimea acestor plăți este nesemnificativă şi nu este calculată potrivit costului real de recuperare a daunei aduse mediului în procesul de poluare și restabilire ecologică.