Guvernul a majorat cele două componente în baza cărora are loc finanțarea instituțiilor de învățământ – costul per elev și normativul pe școală. Astfel, suma alocată per elev a crescut în anul curent până la 8771 de lei, cu 1842 de lei mai mult, comparativ cu 2014. În același timp, mărimea norma­tivului per instituție a crescut cu circa 30 de mii de lei şi con­stituie în total aproximativ 430 de milioane de lei. Reprezentanţii Ministerului Educației au precizat că, cu înce­pere din ianuarie 2013, toate insti­tuţiile de învăţământ general sunt finanțate după o nouă formulă, care prevede că şcolile primesc resurse de la stat în funcţie de nu­mărul de elevi. Formula prevede acoperirea cheltuielilor ce țin de administrarea instituției, precum și remunerarea cadrelor didactice și auxiliare, achitarea tuturor ser­viciilor, întreținerea instituțiilor, precum și cheltuieli pentru dez­voltarea și îmbunătățirea bazei didactice și a celei tehnico-mate­riale. Totodată, formula țintește să asigure eficientizarea cheltuielilor publice și creșterea transparenței în finanțarea școlilor. În prezent, banii sunt alocați direct instituțiilor de învățământ și nu prin intermediul primăriilor, așa cum era anterior. În același timp, noua prevedere de finanțare extinde autonomia şcolară, astfel încât administrațiile școlilor au posibilitatea să decidă asupra mo­dului de utilizare a bugetului, în funcție de necesități și priorități. În ultimii doi ani, după trecerea la noua formulă de finanțare, tot mai multe instituții de învățământ general din țara noastră au devenit gestionari ai propriilor bugete. Ast­fel, la sfârșitul anului trecut, 929 din cele 1283 de școli activau în condiții de autogestiune. Celelalte sunt finanțate prin intermediul direcțiilor raionale sau municipale de învățământ. În raioanele Hâncești, Nispo­reni, Ungheni, Cantemir, Căușeni, Edineț, Glodeni, Ialoveni, Ocnița, Rezina şi Taraclia, precum și în UTA Găgăuzia, toate instituțiile au trecut la autogestiune, în timp ce în celelalte subdiviziuni teritorial-ad­ministrative acest proces este la în­ceput de cale. Astfel, în municipiul Bălți și în raionul Briceni nu există nici o instituție în condiții de auto­gestiune financiară. În același timp, în municipiul Chișinău, doar 23 la sută dintre instituții își gestionează bugetul în mod independent. De menționat că mecanismul actual de finanțare a școlilor oferă posibilitate să fie acumulat un fond la nivel de raion pentru a finanța proiecte costisitoare, pe care școlile nu le pot realiza din surse proprii. Pentru crearea acestui fond, con­siliul raional sau municipal poate reține până la trei la sută din buge­tul școlilor. Anterior, administraţiile publice locale puteau reține în acest scop până la cinci la sută, dar, din oc­tombrie 2014, acest procent a fost micşorat, pentru a rămâne mai mulți bani la dispoziția școlilor.

via | vocea.md