15
01 2020
254

Compensarea venitului ratat şi a altor cheltuieli pasagerului căruia i s-a anulat zborul

Persoana fizică D. s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată către compania aeriană X din RM. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, la 24 februarie 2017, a achiziţionat de la compania aeriană biletul la cursa Chişinău-Birmingham (Marea Britanie) pentru data de 31 august 2017. Fiind prezent la data indicată la Aeroportul International Chişinău, D. a observat că acest zbor nu apărea pe monitoarele curselor aeriene, motiv pentru care clientul s-a adresat reprezentanţilor companiei X, iar aceştia i-au comunicat despre anularea zborului respectiv.

În aceeaşi zi, reclamantul a depus o cerere către reprezentanţa companiei din cadrul aeroportului, iar a doua zi, acesta s-a adresat cu o plângere nemijlocit la sediul companiei aeriene. Reprezentanţa X i-a comunicat precum că compania este disponibilă să-i ramburseze costul total al biletului şi să-i ofere o reducere de 50% din costul unui bilet tur pentru un zbor la oricare cursă regulată operată de către compania X, însă reclamantul a refuzat oferta, solicitând să i se ofere despăgubirea prevăzută de Hotărârea Guvernului nr. 836. Compania aeriană X a refuzat să ofere compensaţia solicitată.

Pentru a ajunge la destinaţie, reclamantul a procurat un alt bilet la preţul de 211,09 euro, (pe când iniţial a procurat biletul cu doar 48,70 euro de la pârât), deoarece D. avea nevoie urgent să ajungă la locul de muncă în or. Bristol, Marea Britanie, fiindu-i astfel cauzat un prejudiciu material în mărime de 162,39 euro (diferenţa de preţ al biletului). Ca urmare a anulării cursei, reclamantul a ajuns la muncă cu 7 zile mai târziu, în acest sens fiindu-i cauzat, pe lângă prejudiciul efectiv, şi un venit ratat.

Potrivit informaţiei parvenite de la angajatorul lui D. din Marea Britanie, venitul zilnic al reclamantului este de 88,53 lire sterline. Deoarece D. a pierdut 5 zile lucrătoare, echivalentul venitului ratat constituie 594,3 lire sterline.

Prin hotărârea Judecătoriei Chişinău, sediul Centru, acţiunea a fost admisă parțial, ulterior fiind atacată în instanțele superioare. În final, Curtea Supremă de Justiţie a menținut hotărârea primei instanţe prin care s-a dispus a încasa de la X în interesul clientului D. compensaţia legală în cuantum de 400 de euro pentru anularea zborului, prejudiciul material în cuantum de 162,39 euro pentru diferenţa de bilet, venitului ratat în cuantum de 442,65 lire sterline şi prejudiciul moral în mărime de 2000 lei.

Hotărârea a fost argumentată prin faptul că, compania aeriană nu a prezentat probe care să confirme că ar fi preîntâmpinat recurentul despre anularea zborului programat, iar în conformitate cu prevederile art. 123 alin. (6) din Codul de procedură civilă, faptele invocate de una din părţi nu trebuie dovedite în măsura în care cealaltă parte nu le-a negat, cu atât mai mult că dreptul de compensare pentru pasageri reprezintă un principiu, iar derogarea de la acesta se face doar dacă circumstanţele invocate de operatorul aerian pot fi calificate, în baza probelor prezentate de către acesta, ca excepţionale, condiţie însă ce nu se atestă la caz.

În drept, conform pct. 13-15 din Regulamentul privind compensarea şi asistenţa pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare şi anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor, aprobat prin HG nr. 836, în cazul în care pasagerii sunt informaţi despre anulare, acestora li se oferă explicaţii privind posibilităţile de transport alternative. Operatorul aerian nu este obligat să plătească compensaţii în conformitate cu capitolul V din Regulament în cazul în care poate face dovada că anularea este cauzată de împrejurări excepţionale care nu au putut fi evitate în pofida adoptării tuturor măsurilor posibile. Sarcina dovedirii faptului că pasagerul a fost într-adevăr informat despre anularea zborului, cu indicarea momentului precis, revine operatorului aerian.

Conform Capitolului V, pct. 18 lit. b) din acelaşi Regulament, când se face trimitere la acest capitol, pasagerii primesc o compensaţie în valoare de 400 euro pentru toate zborurile cuprinse între 1500 şi 3500 kilometri. Astfel, pretenţiile clientului D. cu privire la încasarea compensaţiei legale în sumă de 400 euro, urmează a fi admise integral.
Potrivit art. 602 alin. (1) şi (2) din Codul civil (CC), în cazul în care nu execută obligaţia, debitorul este ţinut să-l despăgubească pe creditor pentru prejudiciul cauzat astfel dacă nu dovedeşte că neexecutarea obligaţiei nu-i este imputabilă. Neexecutarea include orice încălcare a obligaţiilor, inclusiv executarea necorespunzătoare sau tardivă. Potrivit art. 610 alin. (1) şi (2) din CC, despăgubirea pe care o datorează debitorul pentru neexecutare cuprinde atât prejudiciul efectiv cauzat creditorului, cât şi venitul ratat.

Ţinând cont de circumstanţele de fapt constatate şi având în vedere prevederile art. 602 din CC, precum şi de prevederile art. 20 alin. (1) din Legea privind protecţia consumatorilor, instanța a admis integral pretenţia lui D. cu privire la încasarea sumei în mărime de 162,39 euro (diferenţa costului biletelor la avion).

Deoarece compania aeriană nu a restituit contravaloarea biletului achiziţionat de recurent, clientul a solicitat încasarea sumei în mărime de 438 euro cu titlu de penalitate legală. Pretenţia respectivă a fost admisă parțial de către prima instanţă, din motivul că penalitatea legală trebuie calculată conform art. 268 lit. a) din CC, adică pentru 180 de zile, dar nu pentru 376 de zile, după cum a pretins D. în acţiunea sa.

CSJ a reţinut şi prevederile art. 32 alin. (1) din Legea privind protecţia consumatorilor, potrivit căruia, pentru încălcarea termenelor prevăzute la art. 18 alin. (7) şi (20) şi art. 181 alin. (1), vânzătorul, prestatorul achită consumatorului pentru fiecare zi (oră, dacă termenul a fost stabilit în ore) depăşită o penalitate în mărime de 5% din preţul produsului, serviciului în vigoare la data examinării reclamaţiei consumatorului.

Totodată, potrivit art. 20 alin. (5) şi (6) din aceeași Lege, prejudiciul moral se repară indiferent de repararea prejudiciului material cauzat consumatorului, dar consumatorul trebuie să facă dovada prejudiciului.

0 comentarii

Doar utilizatorii înregistraţi şi autorizați au dreptul de a posta comentarii.