10
10 2018
124

“Moldova 2030”. Prognoza economică

În anul 2017, ponderea impozitelor nete pe produs în PIB a crescut până la 15,9% datorită înviorării cererii interne, precum și îmbunătățirii administrației fiscale, se constată proiectul Strategiei Naționale de Dezvoltare „Moldova 2030” în contextul analizei structurii PIB după resurse.

Suplimentar, în nota informativă la proiect se spune că structura și destinația cheltuielilor publice urmează a fi adaptată, pe termen mediu, la obiectivele strategice de dezvoltare durabilă a Republicii Moldova.

Cancelaria de Stat propune pentru consultări publice proiectul de hotarâre a Guvernului „Cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru aprobarea Strategiei Naționale de Dezvoltare ”Moldova 2030”, conform căruia țara noastră urmează să-și mobilizeze eforturile pentru a elimina toate formele de sărăcie, pentru a combate inegalitățile și pentru a aborda problemele schimbărilor climatice, dictate de angajamentul de punere în aplicare a Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă a ONU.

Autorii proiectului constată că, în perioada iulie 2016 – februarie 2017, la nivel național a fost organizat un exercițiu analitic, cu crearea a 10 Grupuri de lucru pe diferite domenii, cu implicarea a peste 700 de persoane (parteneri de dezvoltare, sectorul privat, mediul academic și organizațiile societății civile), care au identificat obiectivele și analiza nivelului de corelare între Agenda 2030 și prioritățile naționale de politici; le-au formulat în corespundere cu necesitățile și prioritățile naționale, cu identificarea documentelor de politici în care acestea urmează a fi integrate şi au definit ecosistemul de date necesare pentru monitorizarea și evaluarea nivelului de implementare a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă.

Conform documentului, Strategia Naţională de Dezvoltare „Moldova 2030” include patru piloni ai dezvoltării durabile, cu obiectivele corespunzătoare pe termen lung.
Primul este Economia durabilă și incluzivă, obiectivele căreia sunt:
• Creșterea veniturilor din surse durabile și atenuarea inegalităților economice;
• Creșterea accesului oamenilor la infrastructura fizică, utilitățile publice și condiții de locuit;
• Ameliorarea condițiilor de muncă și reducerea ocupării informale.

Al doilea pilon este Capitalul uman și social robust, axat pe:
• Garantarea educației de calitate pentru toți și promovarea oportunităților de învățare pe tot parcursul vieții;
• Asigurarea dreptului fundamental la cea mai bună sănătate fizică și mintală;
• Un sistem de protecție socială solid și incluziv;
• Asigurarea unui echilibru între muncă și familie.

Instituțiile oneste și eficiente sunt al treilea pilon, cu obiective precum
• Asigurarea unei guvernări eficiente și incluzive și a supremației legi;
• Promovarea unei societăți pașnice, sigure și incluzive.

Mediul ambiant sănătos este cel din urmă pilon, care prevede cel de-al zecelea obiectiv – asigurarea dreptului fundamental la un mediu sănătos și sigur.

Cu toate acestea, scenariului de bază prezentat în proiect prevede că, până în anul 2030, „economia va continua să crească cu ritmuri mai degrabă modeste, în jur de circa 3,5% anual. Rolul industriei va crește, dar posibil mai mult datorită ramurilor noi din sectorul construcțiilor de mașini, în timp ce industria alimentară și a băuturilor – strâns conectate prin legături inter-ramurale la sectorul agricol și la mediul rural – va avansa mai lent, iar agricultura va suferi din cauza lipsei cronice de investiții și de capital uman și din cauza schimbărilor climatice. Persistența acestui model de creștere va stimula migrația sat-oraș și emigrarea externă și va pune presiuni pe infrastructura urbană, pe mediul ambiant periurban și pe bugetul public”.

Proiectul, cu toate aspectele incluse în Strategia Naţională de Dezvoltare, poate fi consultat până la 19 octombrie curent.

0 comentarii

Doar utilizatorii înregistraţi şi autorizați au dreptul de a posta comentarii.