Știri

Propuneri de modificare a Codului muncii. Noi abordări

Asociațiile de business din Republica Moldova au înaintat o serie de modificări la Codul muncii, care au fost sistematizate și prezentate astăzi, 13 mai, în cadrul unei ședințe a Grupului de lucru nr. 4 „Rеduсеrеa oсupării informalе și a fеnomеnului „salariilor în pliс”  pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. 



După cum a informat Vladislav Caminschi, directorul executiv al Confederației Naționale a Patronatului, aceste propuneri au fost discutate în cadrul Grupului de lucru de modificare a Codului muncii pe platforma Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective. 



În continuare oferim sinteza propunerilor înaintate. Astfel, din 1 ianuarie 2021, Registrul electronic al angajaților a devenit obligatoriu pentru unele autorități publice, ulterior acesta va fi utilizat și în sectorul real. În acest sens, asociațiile de business au înaintat propunerea ca utilizarea obligatorie a sistemului pentru mediul privat să fie pus în aplicare începând cu anul 2025, pentru adaptarea tuturor funcționalităților.



Propunerile ce vizează art. 5,9 și 10 din Codul muncii au parvenit din partea Asociației oamenilor cu dizabilități, care menționează că își doresc păstrarea perioadei de probă la angajare, pentru a avea mai multe șanse de încadrare în câmpul muncii.


Mai multe propuneri de modificare vizează art.55 din Codul muncii, ce se referă la contractul individual de muncă pe durată determinată în cazul perioadei implementării unui proiect investiţional sau a unui program de asistenţă tehnică şi financiară.



Alte propuneri vizează desfacerea contractului de muncă în cazul deţinerii de către salariat a statutului de pensionar pentru limită de vârstă. La acest subiect au parvenit mai multe opinii de la Comisia parlamentară pentru drepturile omului, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și Confederația Sindicatelor, care vor fi discutate ulterior, pentru o viziune comună.



De asemenea, modificările propuse de mediul de business vizează și art.111 ce reglementează zilele de odihnă și de sărbătoare. După cum a menționat Vladislav Caminschi, în urma efectuării unui studiu s-a determinat că, în comparație cu statele din UE, noi suntem poziționați la poziția de mijloc în ceea ce privește numărul zilelor de sărbătoare stabilite de legislația muncii.



Alte propuneri se referă la programarea concediilor și acordarea unei derogări la achitarea indemnizației de concediu în anumite situații, concediul persoanelor care activează în domeniul asistenței sociale, măsurile incluse în pachetul digitalizării economiei naționale, proiectul contractului individual de muncă etc.



Un alt subiect discutat în ședința de astăzi a Grupului de lucru nr.4 a fost și onorarea obligațiunilor de achitare a impozitelor salariale și a altor obligațiuni în cazul muncii la distanță, în special al celor angajați în domeniul TIC.



Asociațiile de business solicită în acest sens mai multă flexibilitate în aplicarea mecanismului muncii la distanță, introdus în legislația muncii în anul 2020, îndeosebi asigurarea și impozitarea angajaților nerezidenți care prestează servicii pentru companiile din RM. Astfel, poziția businessului este ca să fie o abordare comună pentru impozitarea angajatorilor în cazul angajării forței de muncă locale și cea străină, însă trebuie reglementat aspectul luării la evidență a persoanelor străine angajate. Totodată, s-a atras atenția că trebuie asigurată și sănătatea și securitatea muncii angajaților care activează la distanță. De asemenea, s-a menționat că în ultima perioadă, țara noastră pierde tot mai multă forță de muncă din domeniul IT, pentru că ei merg să lucreze pentru companiile străine care oferă salarii competitive, iar acest lucru afectează nu doar domeniul, dar și întreaga țară prin diminuarea impozitelor achitate de angajatori. 


În acest sens, Nicoleta Nemerenco, șef-adjunct al Serviciului Fiscal de Stat, a menționat că aspectul trebuie abordat foarte atent pentru a nu genera posibilitatea evitării achitării obligațiilor fiscale stabilite de legislația națională în unele cazuri, cum ar fi deținerea dublei cetățenii. Astfel, autoritățile trebuie să elaboreze un instrument care să asigure un echilibru între forța de muncă autohtonă și cea importată în sensul achitării obligațiilor fiscale.  



Participanții au menționat că este nevoie de discuții suplimentare ce vizează oferirea dreptului de ședere a lucrătorilor nerezidenți, luare la evidență fiscală și impozitarea lor, la care să participe toate autoritățile implicate – Inspectoratul de Stat al Muncii, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Serviciul Fiscal de Stat, Casa Națională de Asigurări Sociale, Compania Națională de Asigurări în Medicină, Biroul de Migrație și Azil etc. O ședință tehnică în care vor fi discutate aceste aspecte ar putea avea loc pe parcursul următoarelor săptămâni.

author icon

Marina Căldare

Instituții:

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD"

1095 vizualizări

Data publicării:

13 Mai /2021 13:44

Domeniu:

Noutăți

Etichete:

Codul muncii | impozitarea nerezidentilor | munca la distanta

0 comentarii

icon icon icon
icon
icon icon icon icon icon
icon
icon