Centrul Național Anticorupție solicită Parlamentului adoptarea Legii privind recuperarea bunurilor infracționale și de modificare a legislației conexe. Propunerile legislative au fost discutate în cadrul audierilor parlamentare, organizate la iniţiativa Președintelui Parlamentului Andrian Candu, în cursul cărora au fost examinate progresele și restanțele în implementarea cadrului legislativ care reglementează domeniul justiției. Inițiativa privind recuperarea bunurilor infracționale, elaborată de grupul de lucru format din experți ai societății civile și reprezentanți ai Centrului Național Anticorupție, are la bază concluziile și recomandările expertului Institutului pentru Guvernanță din Basel, Elveția, Pedro Gomez Pereira, care a realizat un Studiu analitic cu privire la mecanismele de recuperare și confiscare a activelor în Republica Moldova. Autorii inițiativei propun crearea unei autorități de recuperare a bunurilor infracționale, care va avea competențe de identificare, recuperare și administrare a bunurilor provenite din activități infracționale, aflate pe teritoriul Republicii Moldova sau peste hotarele ei, iar în acest sens va colabora cu structurile internaționale de profil. Potrivit autorilor, Republica Moldova este restanțieră în instituirea unor norme și instituții de recuperare a bunurilor, acest lucru fiind prevăzut de legislația UE și aplicat de majoritatea țărilor europene. Speakerul Andrian Candu a menționat că Parlamentul va colabora cu Guvernul și cu alte instituții pentru ca, pînă la sfîrșitul anului curent, să fie adoptat cadrul legislativ în vederea recuperării bunurilor infracționale. Este un subiect de actualitate în Republica Moldova, mai ales în contextul fraudei bancare și al discuțiilor din societate referitoare la faptul dacă va avea sau nu de suferit cetățeanul. Propunerea legislativă este o contribuție importantă în eforturile pe care le depun instituțiile statului pentru a recupera cît mai repede și cît mai mult din activele fraudate. O revizuire a legislației, dar și analiza efectuată de experți ne-a dus la concluzia că noi nu avem cadrul legislativ necesar pentru a recupera eficient bunurile fraudate, a menționat Andrian Candu. La rîndul său, vicedirectorul Centrului Național Anticorupție, Cristina Țărnă a menționat că autoritățile trebuie cît mai urgent să creeze Serviciul de recuperare a bunurilor. Republica Moldova nu-și mai poate permite luxul să aștepte sau să întîrzie cu implementarea acestui serviciu, pentru că, în Republica Moldova, de multe ori, chiar dacă faci pușcărie, nu plătești pentru infracțiune, a afirmat Cristina Țărnă. Reprezentanții societății civile au venit cu o serie de propuneri de îmbunătățire a acestui mecanism, dar s-au referit și la mai multe aspecte ce vizează executarea legilor deja adoptate privind harta judecătorească, competența procuraturilor în dosarele de mică și mare corupție. Tot în cadrul audierilor, Ministrul Justiției, Vladimir Cebotari a trecut în revistă principalele realizări din domeniul justiției. Potrivit ministrului, pînă în prezent, au fost realizate 402 acțiuni din totalul celor 489 planificate în Strategia de reformă a sectorului justiției pentru anii 2011-2016 și în Planul de acțiuni, ceea ce reprezintă 82,2%. Oficialul a menționat că unele restanțe în implementarea acțiunilor planificate se datorează faptului că anumite inițiative legislative au fost aprobate cu întîrziere. În anul 2016 merită a fi scoase în evidență, în mod special, 65 de acțiuni care au fost aprobate ca lege. Una din cele mai importante este Legea privind reorganizarea instanțelor de judecată. La fel de importante sînt legile aprobate în sensul fortificării sectorului de integritate, a declarat Vladimir Cebotari. La rîndul său, președintele Consiliului Superior al Procurorilor, Mircea Roșioru s-a referit la necesitatea unor schimbări instituționale pentru îmbunătățirea imaginii Procuraturii în societate, inclusiv prin selectarea mai riguroasă a procurorilor.

via | moldpres.md