Știri
PwC: Nivelul economiei informale în Moldova atinge 43,4%
Săptămâna trecută, în cadrul unei
şedinţe a Grupului de lucru al Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, a fost
prezentat Studiul cu genericul Fenomenul salariilor în plic în Republica Moldova, realizat cu suportul Fondului pentru Bună Guvernare și pregătit de Price Waterhouse Coopers Moldova (PwC).
Experţii PwC au analizat şi practica ţărilor din Europa de Sud-Est în combaterea muncii nedeclarate. Astfel, a fost evaluat nivelul mediu al economiei informale din PIB în perioada 1991-2015 în Albania, Bulgaria, Croaţia, Macedonia, Muntenegru, Romania, Slovenia, Serbia şi Republica Moldova. Potrivit acestor date, ţara noastră a înregistrat, în perioada menţionată, cel mai înalt nivel al economiei tenebre – 43,4% din PIB, iar cel mai mic a fost constatat în Slovenia – 26% din PIB. În România s-au înregistrat 30,1% din PIB.
Ce fac statele pentru a combate fenomenul?
Statele menționate mai sus, cu toate că fenomenul salariului în plic este mai puțin răspândit decât în Republica Moldova, întreprind măsuri clare de motivare și încurajare a agenților economici să nu practice această modalitate de remunerare.
Pentru a asigura un nivel minim al impozitelor şi contribuţiilor salariale, toate statele au stabilit un salariu minim pe care angajatorii trebuie să îl achite angajaţilor pentru munca prestată. În perioada analizată, în ţările din eşantion a fost atestată o creştere constantă a salariului . Pentru perioada anului 2017, salariul minim garantat în ţările analizate variază între 181 şi 804 euro. Deşi acesta diferă estenţial de la un stat la altul, în toate ţările supuse analizei ponderea acestuia în salariul mediu constituie 42% – 50%, cu excepţia statului Muntenegru, unde salariul minim lunar reprezintă 37,5% din salariul mediu lunar.
Combaterea eficientă a fenomenului muncii nedeclarate implică conlucrarea mai multor instituţii ale statului. Rolul esenţial în acest sens fiind asumat de ministerele muncii şi agenţiile subordonate, precum şi de autorităţilor fiscale. În toate ţările vizate munca nedeclarată este pasibilă aplicării sancţiunilor fiscale, administrative şi penale. Acestea pot fi aplicabile atât la nivelul persoanei responsabile din partea angajatorului, cât şi la nivelul persoanei fizice angajate ilegal.
Pe lângă sancţiunile financiare aplicate, în unele ţări angajatorii sunt obligaţi să încheie contracte de muncă pe perioadă nedeterminată cu persoanele care au prestat muncă nedeclarată, cu interzicerea utilizării muncii angajatului până la conformarea definitivă cu toate cerinţele aplicabile.
O altă măsură constă în dreptul autorităţii fiscale de a suspenda activitatea de întreprinzător a angajatorului pentru o perioadă de 60 zile, în cazul în care acesta a utilizat munca nedeclarată şi nu a achitat taxele şi contribuţiile aferente.
Dacă să ne referim la alte măsuri aplicate, în Albania, Bulgaria şi România se practică limitarea plăţilor în numerar, tot în Albania şi România autorităţile recurg chiar şi la amnistia fiscală.
În ţări precum Bulgaria, România şi Macedonia s-a optat pentru stabilirea unei cote unice pentru realizarea obiectivului.
În vederea luptei cu fenomenul muncii nedeclarate, ţări precum România şi Macedonia au considerat reducerea cotei contribuțiilor de asigurări sociale drept un instrument viabil. Totodată, este important de menţionat faptul că toate ţările analizate oferă anumite facilităţi fiscale în cazul angajării unor categorii de salariaţi, de exemplu, vârstnici, tineri, persoane cu dizabilităţi.
Bulgaria, Romania şi Macedonia au reglementat un concept care ţine de munca prestată de zilieri, mecanismul fiind preponderent utilizat în domeniul agriculturii.
Totodată, în majoritatea țărilor enumerate, autoritățile responsabile desfășoară campanii de informare privind beneficiile muncii formale și riscurile celei informale.
Statele analizate au estimat drept cele mai eficiente măsuri în combaterea fenomenului muncii nedeclarate intensificarea controalelor, reducerea contribuţiilor de asigurări sociale, majorarea salariului minim garantat pentru a contrabalansa efectul negativ al reducerii încasărilor bugetare, redefinirea criteriilor de independenţă şi posibilitatea reâncadrării unor tranzacţii care au alt scop economic și acordarea de facilităţi la impozitarea salarială, precum și de subvenții în situația angajării anumitor categorii de salariaţi.
Alte consecinţe ale salariilor "în plic". 
1751 vizualizări
Data publicării:
17 Noiembrie /2017 14:37
Catalogul tematic
Noutăți | Legislație fiscală
Etichete:
salarii în plic | munca la negru | combaterea economiei tenebre | PwC Moldova | Consiliul Economic
0 comentarii
Doar utilizatorii înregistraţi şi autorizați au dreptul de a posta comentarii.