26
02 2018
3385

Recalcularea pensiei pentru stagiul de cotizare realizat după stabilirea pensiei

La 21 februarie 2017, o persoană fizică I.B. s-a adresat către Casa Teritorială de Asigurări Sociale, solicitând recalcularea pensiei pentru stagiul de cotizare realizat după stabilirea pensiei. CTAS a refuzat să efectueze recalcularea pensiei.

La 28 martie 2017, I.B. s-a adresat cu o cerere prealabilă către CNAS, solicitând anularea actului administrativ al CTAS și recalcularea pensiei, care de asemenea a fost respinsă.

La 20 iunie 2017, I. B. a depus la Judecătoria Chișinău cererea de chemare în judecată împotriva CNAS, intervenient accesoriu CTAS și Federația Sindicală a Educației și Științei din Republica Moldova, prin care a solicitat anularea actelor administrative şi obligarea de a recalcula pensia.

În ședința de judecată avocatul reclamantului a solicitat ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a pct. 25 din art. III, în partea ce ține de art. 33 alin. (1) lit. c) și alin.(41) din Legea nr.156-XIV din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, și a art. VIII alin. (3) din Legea nr. 290 din 16 decembrie 2016 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, care a fost admisă de către Judecătoria Chișinău.

Curtea Constituțională constată că prin Legea nr. 290 din 16 decembrie 2016 au fost operate mai multe modificări în Legea nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, inclusiv în partea ce ține de recalcularea pensiei. Astfel, potrivit noilor modificări, pensionarii care activează sau au activat în câmpul muncii după realizarea dreptului la pensie pentru limită de vârstă pot solicita reexaminarea pensiei nu mai des decât o dată la doi ani, cu condiţia că pensia calculată este mai mare decât pensia aflată în plată (art. III pct.25).

Curtea a stabilit că un drept social poate fi obiectul protecţiei constituţionale, garantate de art. 46 şi, respectiv, art. 1 din Protocolul nr.1 la Convenţia Europeană, numai în cazul când dreptul social respectiv este dobândit şi are o valoare economică.

Curtea Europeană a stabilit că art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenţie se aplică doar pentru bunurile actuale ale unei persoane. Astfel, veniturile viitoare nu pot fi considerate „bunuri", cu excepţia cazului în care dreptul a fost deja câştigat sau este sigur că va fi plătit (Koivusaari şi alţii v. Finlanda, decizia din 23 februarie 2010, nr. 20690/06).

Curtea Europeană a statuat că statele se bucură de o marjă largă de apreciere în reglementarea politicilor lor sociale, inclusiv dreptul de a-și reglementa în mod independent sistemul de pensii (Janković v. Croația, decizia din 12 octombrie 2000).

În jurisprudența sa, Curtea Europeană a menționat că cererea privind recalcularea pensiei nu se referă la un ,,bun existent". Cu toate acestea, este important de a determina dacă persoana a avut o ,,speranță legitimă" în recalcularea pensiei sale, în temeiul dispozițiilor legale (Berezovskiy v. Ucraina, decizia din 15 iunie 2004).

În speță, Curtea observă că reclamantul s-a pensionat în anul 2008 și solicită recalcularea cuantumului pensiei pentru stagiul de cotizare realizat după stabilirea pensiei.

Așadar, prin raportare la constatările sus menționate, Curtea reține că reexaminarea drepturilor la pensie pentru pensionarii care continuă să activeze în câmpul muncii după realizarea dreptului la pensie pentru limită de vârstă a fost introdusă prin Legea nr. 290 din 16 decembrie 2016, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2017. Prin urmare, având în vedere că anterior adoptării Legii nr. 290 din 16 decembrie 2016 nu era prevăzut un asemenea drept de reexaminare a pensiei, nu se poate susține că persoanele pensionate până la această dată și care au continuat să activeze în câmpul muncii au avut o „speranță legitimă" de a obține un bun.

În acest sens, Curtea nu poate reține nici pretinsa încălcare a art. 16 din Constituție. Or, până la 1 ianuarie 2017, nimeni nu a beneficiat de dreptul la recalcularea pensiei.

Cu referire la alegațiile autorului sesizării privind încălcarea art. 47 din Constituţie, acesta nu garantează persoanelor un nivel concret de asigurare socială. Garanțiile sociale nu au un caracter necondiționat, legiuitorul fiind în drept de a stabili condiţii specifice pentru exercitarea drepturilor sociale.

Prin Decizia nr. 8 din 05.01.2018, Curtea menționează că sesizarea nu întrunește condițiile de admisibilitate pentru a fi examinată în fond, motiv pentru care a fost declarată inadmisibilă.

0 comentarii

Doar utilizatorii înregistraţi şi autorizați au dreptul de a posta comentarii.