Știri

Sectorul de comunicaţii: „taxa de lux” poate fi redusă, iar baza impozabilă - extinsă

Şedinţa Grupului de Lucru al Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, în cadrul căreea au fost puse în dezbateri întrebările ce ţin de revizuirea surselor de completare a Fondului de susținere socială a populației şi prezentare a proiectului de lege privind modificarea și completarea unor acte legislative, propus de Ministerul Tehnologiei Infirmaționale și Comunicațiilor, s-a desfăşurat pe 29 mai curent. Ana Groza, directorul executiv al Asociaţiei Investitorilor Străini, moderator al şedinţei, a exprimat recunoştinţă reprezentanţilor instituţiilor şi organizaţiilor pentru deschidere şi participare la discuţiile ce vizează subiectul. Discuţia cu implicarea Asociației naționale a companiilor din tehnologia informațională, Asociației oamenilor de afaceri din Moldova, Serviciului Fiscal de Stat, Ministerului Finanțelor, CNAS, Companiei de Asistență juridică, Asociației Businessului European, Ministerului Muncii, Propecţiei Sociale şi Familiei, şi, desigur, a companiilor Orange Moldova, Moldtelecom, Moldcell, a fost anticipată de expedierea unei adesări, în adresa Prim-ministrului, de către Alexander Koss, preşedintele Asociaţiei Investitorilor Străini în Moldova. Adresarea conţine retrospectiva privind întroducerea, în anul 2000, a unei taxe pentru serviciile de telefonie mobilă, considerate la moment servicii de lux. Acest impozit este menţinut până în prezent, iar sursele obţinute sunt direcţionate pentru completarea Fondului republican de susţinere socială a populaţiei. Asociaţia Investitorilor Străini în Moldova a solicitat iniţierea discuţiilor asupra problemei pe platforma de dialog public-privat, cum ar fi Consiliul Economic, pentru elaborarea unui proiect de lege pentru modificarea Legii fondului republican şi a fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei, nr. 827-XIV din 18 februarie 2000. La momentul adoptării acesteia au fost prevăzute următoarele surse de formare a Fondurilor: • mijloacele bugetului de stat, cuantumul cărora se stabilește anual prin legea bugetului; • alocațiile în cuantum de 1% din mijloacele bugetelor locale, aprobate anual în modul stabilit; • transferurile obținute din plata lunară suplimentară obligatorie de abonament într-un cuantum echivalent cu $2, încasată de la beneficiarii de telefoane mobile şi servicii de comunicații GSM; • transferurile obținute din plata suplimentară obligatorie în cuantum de 50 de lei, încasată de Departamentul Evidență şi Documentare a Populației al Ministerului Afacerilor Interne la perfectarea şi eliberarea pașaportului tehnic al automobilului; • transferurile obținute din plata suplimentară obligatorie în cuantum de 0,1 la sută din suma achitată la cumpărarea valutei străine de către persoanele fizice contra mijloacelor bănești în numerar la casele de schimb valutar. • surse din sponsorizare și ajutoare externe. Ulterior, Legea nominalizată a suferit multiple modificări. Conform acestora, în anul 2005 mijloacele bugetului de stat, ca sursă de formare a Fondurilor, au fost excluse. Doi ani mai târziu, transferurile obținute din plata lunară suplimentară obligatorie de abonament într-un cuantum echivalent cu $2, au fost substituite cu transferurile lunare efectuate de operatorii serviciilor de telefonie mobilă, în mărime de 2,5% din venitul obținut din vânzările aferente acestor servicii, iar în anul 2010 şi alocațiile din mijloacele bugetelor locale, ca sursă de formare a Fondurilor, au fost excluse. Din acel moment, unicele surse previzibile ale formării Fondurilor, au rămas cele ce rezultă din prevederile art. 4 al acestei legi: mijloacele Fondului republican şi ale fondurilor locale se formează din: • transferurile lunare ce urmează a fi efectuate de către persoana juridică care prestează servicii de telefonie mobilă, în mărime de 2,5 % din venitul obţinut din vânzările aferente acestor servicii; • transferurile obţinute din plata suplimentară obligatorie în cuantum de 50 de lei, încasată de Ministerul Dezvoltării Informaţionale la perfectarea şi eliberarea certificatului de înmatriculare al automobilului; • transferurile obţinute din plata suplimentară obligatorie în cuantum de 0,1% din suma achitată la cumpărarea de către persoanele fizice a valutei străine în numerar şi a cecurilor de călătorie în valută străină contra mijloacelor băneşti în numerar la punctele de schimb valutar ale băncilor licenţiate şi la casele de schimb valutar. Ajutorul umanitar acordat de guvernele altor ţări şi de organizaţiile internaţionale şi naţionale religioase, etnice şi de caritate şi contribuţiile benevole ale persoanelor juridice şi ale persoanelor fizice, sponsorizări şi alte încasări care nu contravin legislaţiei, de asemenea se regăsesc pe listă. În urma analizei informaţiei incluse în legile bugetelor anuale, începând cu anul 2002, se atestă creșterea permanentă a veniturilor Fondului republican – de la 15 mil. lei în anul 2002 până la 110 mil. lei în anul 2015. Excepţie este anul 2017, care prevede o micşorare a veniturilor Fondului până la 92 mil. lei. De asemnea s-a constatat, că în anul 2017 transferurile lunare de 2,5 % din venitul obținut din vânzări, efectuate de către operatorii de telefonie mobilă, din anul 2007 până în prezent se menține, stabil, la cota de 93% din volumul finanțării Fondului republican. Din anul 2000, adică de la crearea Fondului, din bugetul de stat și bugetele locale nu au fost constatate transferuri pentru completarea Fondului. Luând în considerare cele expuse, Grupul de Lucru a Consiliului Economic şi-a propus să pună în dezbateri următoarele chestiuni: • încetarea practicii de completare a Fondului de susținere socială a populației doar din sursele actuale, • posibilitatea diminuării mărimii taxelor, • identificarea surselor suplimentare de completare a Fondului, care să corespundă principiilor ”taxa de lux” și ”viciatorul compensează” (ca exemplu: din operațiuni de procurare a imobilelor cu o suprafață mai mare decât una prestabilită; a automobilelor cu o capacitate de motor mai mare decât una prestabilită; a telefoanelor mobile mai scumpe decât o sumă prestabilită etc.) • încasări din vânzări și servicii acordate de agenții economici din domeniul jocurilor de noroc, • vânzătorile de țigări și băuturi alcoolice, metale prețioase etc. • extinderea scopurilor pentru care sunt utilizate sursele Fondului, asupra finanțării implementării și dezvoltării unor servicii acordate populației, care sporesc gradul de siguranță, protecție și sănătate a populației( ca exemplu:serviciul național unic pentru apelurile de urgență 112). Practic toţi furnizorii de servicii de telefonie mobilă au confirmat în cadrul şedinţei, că în repetate rânduri au apelat la organele de stat pentru anularea acestei taxe. Argumentul era că la moment penetrarea serviciului constituie peste 120%, serviciul demult nu mai are semnele „taxei de lux”, fiind utilizat şi de persoanele socialmente vulnerabile. Dar în rezultat au fost obținute doar tentative de majorare a taxei respective de la 2,5 la 3,5%. La moment, operatorii prezentaseră un memorandum pentru factorii de decizie din țară (Parlament, Guvern) cu argumente juridice, de ordin social, economic și moral, care justifică dacă nu anularea acestei taxe, cel puţin menţinerea acesteia la nivelul iniţial. A fost expusă opinia de întroducere a taxei universale de 1%, ca și în UE, pentru substituirea taxei de 2,5%, și care în alte țări contribuie la finanțarea sectorului bugetar. Ulterior, conștientizând că anularea definitivă a taxei poate fi în condițiile tării noastre un pas prea radical, operatorii au propus la această etapă reducerea ei de la 2,5 la 1,5%, dar cu majorarea bazei de impozitare, fiind incluse în lista de supunere acestei taxe întreg sectorul de comunicații (telefonie fixă, televiziune, servicii internet, etc.), pentru a elimina factorul de discriminare. Obiectul impozabil, în special luând în considerare impozitarea volumului de vânzări a companiilor ce prestează servicii de telefonie mobilă, deci, include şi taxarea serviciilor de internet. Opinia este că toți prestatorii trebuie sa plătească respectiva taxă. Utilizatorii telefoniei mobile utilizează serviciul în aceleași scopuri ca și utilizatorii Facebook sau Skype – servicii, care, însă, nu sunt taxate. De asemenea, este necesar de a lua în considerare faptul că serviciile de telefonie fixă și cele de Internet nu sunt taxate nici într-un fel. Păstrarea acestei taxe este o măsură tranzitorie, dar acceptată de operatori în condițiile țării noastre, unde este necesar un grad înalt de responsabilitate civică. În țările europene serviciul 112 se finanțează pe rețea (deservirea gratuită a apelurilor de intrare). Este necesar să luăm în considerare, că crearea și gestionarea unui serviciu solicită costuri diferite, adică, fiind destul de mari la etapa creării, acestea se vor diminua în timp. Nu este corect să fie taxat tot volumul de vânzări al operatorilor de telefonie mobilă, pentru că acesta mai include accesorii, terminale, exportul serviciilor și este destul de dificil să explici, de ce consumatorul din străinătate trebuie să finanțeze serviciul 112 din Moldova? De asemenea, urmează să fie scutite de plata taxei vânzările cu ridicata, pentru că, în final, acestea se regăsesc la consumatori unici; practic, acestea constituie aceleași vinzări, care se impun dublu. Ce ţine de redirecționarea surselor care vor fi obținute de la Fondul republican pentru susținerea populației la crearea și susținerea serviciului 112, operatorii ramâne doar să comenteze acest fapt. Serviciul universal nu trebuie finanțat din sursele unui sector, deoarece este un serviciu general, de el beneficiază întreaga populație a țării. În viziunea prestatorilor serviciilor de telefonie mobilă, prezenți la ședință, serviciul 112 urmează să fie finanțat doar din bugetul de stat, la conturile căruia va fi virată taxa de 1,5% pentru serviciile din comunicații per total, nu doar a operatorilor de telefonie mobilă. De asemenea, aceștea solicită examinarea posibilității de deducere a cheltuielilor pentru efectuarea finanțării serviciului 112, pentru ce sunt necesare modificări în prevederile Codului fiscal, cu indicarea, expres, a organului care va administra taxa respectiva. Ministerul Finanțelor a exprimat recunoștința agenților economici, care vin cu soluții privind impozitarea serviciilor din comunicații, acceptă lărgirea bazei impozabile cu stabilirea taxei de 1,5% și direcționarea acesteia în bugetul de stat, cu garantarea utilizării eficiente a surselor colectate, garant al căreia este Ministerul Finanțelor. Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale vine cu propunerea de abrogare a Legii nr. 190 din 8 mai 2003 cu privire la veterani, ceea ce nu atrage renunţarea la protecția socială a veteranilor de război, inclusiv a celor din Afganistan, conflictului armat de pe Nistru, a persoanelor cu dizabilități, etc să obțină susținerea din noua sursă, care va insuma transferurile de la operatorii serviciilor de comunicații – bugetul de stat. Proiectul noii legi urmează a fi adoptat până în toamna anului curent. Propunerea de abrogare a legii 190 în totalitate trebuie examinată multilateral, astfel că această manevra trebuie privită din punct de vedere a presiunii fiscale. Proiectele de lege trebuie sincronizate, pentru ca operatorii sa nu se trezească în situația că vor achita taxe dublate în comparație cu cele din prezent. Ministerul Tehnologiilor Informației și Comunicațiilor consideră, că crearea serviciului 112 este parte componentă la susținerea socială a populației și va contribui la creșterea nivelului de siguranță și protecție a populației în condiții de stare excepțională. De asemenea, sursele rămase la dispoziția operatorilor în rezultatul diminuării plății respective cu 1% din volumul vânzărilor vor contribui la dezvoltarea acestora, pentru că sectorul comunicaţiilor a fost şi rămâne promotorul economiei. La analiza tuturor propunerilor a fost luat în considerare faptul că la anularea sau micșorarea plăților operatorilor de telefonie mobilă, inevitabil, se vor reduce contribuțiile la fondul național de susținere a populației, deci, este necesar de a determina clar, din ce surse va fi efectuată finanţatea, luând în considerare că în prezent Fondul republican, care, în proporție de peste 93% este completat din contribuțiile companiilor de telefonie mobilă. Grupul de Lucru urmează să acumuleze şi să sistematizeze propunerile, pentru a le prezenta Consiliului Economic. Reiterăm că între Secretariatul CE pe lângă Prim-ministru și P.P. ”Monitorul fiscal FISC.md” a fosf încheiat un acord de colaborare, în scopul informării sectorului de business despre subiectele de interes major care se discută la nivel de Guvern și Consiliul Economic. Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru este sprijinit de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cu susținerea financiară a Fondului Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare și de către proiectul Grupului Băncii Mondiale ”Reforma climatului investițional”, finanțat de Guvernul Suediei. Prin Hotărârea Guvernului RM nr. 631 din 22.08.2011 Consiliului i-a fost atribuită misiunea de a facilita dialogul între reprezentanții mediului de afaceri, comunității donatorilor și formatorilor de politici, în vederea dezvoltării unui climat socioeconomic sănătos și a unui mediu de afaceri nediscriminatoriu, transparent și favorabil investițiilor.

Lilia Bucicovschi

Instituții:

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD"

„Acest articol aparține exclusiv P.P. „Monitorul fiscal FISC.md” și este protejat de Legea privind drepturile de autor.
Orice preluare a conținutului se face doar cu indicarea SURSEI și cu LINK ACTIV către pagina articolului”.

2046 vizualizări

Data publicării:

31 Mai /2017 16:00

Catalogul tematic

Noutăți

Etichete:

Consiliul Economic | grup de lucru | operatori economici | sustinere sociala | sustinerea businessului

0 comentarii

icon icon icon
icon
icon icon icon icon icon
icon
icon