A fost aprobată o nouă Strategie de ocupare a forței de muncă pentru următorii cinci ani. Elaborarea Strategiei Naţionale privind Ocuparea Forţei de Muncă pentru perioada 2017-2021 este determinată de necesitatea echilibrării pieţei muncii prin creşterea nivelului ocupării şi a calităţii acesteia, de sporirea competitivităţii și a angajabilității forței de muncă, de rând cu un grad mai mare de incluziune pe piaţa muncii, în special a grupurilor social-vulnerabile. Conform documentului, obiectivul principal al domeniului ocupării forței de muncă se va axa pe creșterea nivelului de ocupare formală bazată pe competitivitatea economică, competențe și calificări adecvate, în condiții de dezvoltare durabilă și incluzivă. Autorii documentului prezintă principalii indicatori ai ocupării forței de muncă din perioada 2005-2015, care au înregistrat niveluri scăzute. Domeniul ocupării forței a fost caracterizat de un deficit de locuri de muncă de calitate, productivitate joasă a muncii și venituri mici, tratare discriminatorie a unor grupuri ale populaţiei pe piaţa muncii, dar și capacități instituţionale modeste, care au perpetuat excluziunea socială și au generat migraţia externă de muncă. Conform documentului, numărul populaţiei inactive în vârstă aptă de muncă a crescut de la 1483,2 în 2005 până la 1756,1 mii în 2015. Printre factorii care au generat această creştere a populaţiei inactive se numără îmbătrânirea populaţiei şi migraţia internaţională a forţei de muncă. În 2015, din totalul persoanelor inactive 36,2% 8 reprezentau pensionari, iar alte 18,9% persoane plecate la muncă peste hotare. Totodată, o analiză a distribuţiei populaţiei ocupate în funcţie de sex, nu scoate în evidenţă disparităţi majore. Atât structura ocupării cât şi cea a participării pe piaţa muncii indică o distribuţie aproape uniformă pe parcursul perioadei de referinţă. În 2015, distribuţia pe sexe a populaţiei economic active şi ocupate se prezintă astfel: 50,5% bărbaţi şi 49,5% femei pentru populaţia economic activă şi, respectiv, 50,2% bărbaţi şi 49,8% femei pentru populaţia ocupată. Potrivit datelor oficiale, ocuparea în funcţie de sectoarele economice a suferit modificări pe parcursul perioadei menționate. În perioada de referinţă se evidențiază diminuarea ponderii populației ocupate în sectorul agricol de la 40,7% la 31,5%. Pentru restul sectoarelor economice s-a înregistrat o creștere a ponderii în totalul populaţiei ocupate. Totodată, ponderea ocupării în sectorul agricol a înregistrat o reducere constată până în anul 2012, când a atins nivelul minim de 26,4%. Datele prezentate în cadrul documentului ne demonstrează că, în pofida creșterii numărului de întreprinderi în perioada 2005-2015, totuși acest fapt nu a determinat şi o sporire a numărului de locuri de muncă. O provocare pentru piaţa muncii din Republica Moldova reprezintă numărul locurilor de muncă vacante, înregistrate și neocupate. Conform ANOFM, cea mai mare parte a acestora se adresează persoanelor cu nivel de instruire secundar profesional, mediu general și pentru muncitorii necalificaţi (75%) și o mai mică parte persoanelor cu nivel de instruire superior şi mediu de specialitate (25%). Factorii care fac dificilă ocuparea locurilor de muncă vacante sunt nivelul scăzut de calificare al potenţialilor angajaţi, necorespunderea între nivelul de studii şi locul de muncă, și nivelul scăzut al salariilor oferite, dar și migrația forței de muncă, în special a persoanelor calificate. Strategia prezintă o abordare integrată a politicilor relevante, atât din perspectiva dezvoltării cererii, cât şi din perspectiva gestiunii eficiente a ofertei pe piaţa muncii. Strategia propune măsuri care, în condițiile unei finanțări adecvate, să sporească creşterea nivelului de ocupare formală bazată pe competitivitate economică, competențe și calificări adecvate. Conform proiectului, acțiunile Strategiei vor contribui la creşterea nivelului de ocupare formală, care să asigure sporirea veniturilor populaţiei, îmbunătăţirea nivelului de trai şi reducerea sărăciei, crearea oportunităţilor egale pentru femei şi bărbaţi, grupuri vulnerabile în angajarea în câmpul muncii şi dezvoltarea profesională. Totodată, acțiunile vor avea rolul de a consolida legătura între piața muncii și sistemul de formare profesională pentru competențe și calificări mai bune, valorificarea potențialului migraţiei internaţionale de muncă, consolidarea capacităţilor autorităţilor publice de a dezvolta parteneriate pentru politici de ocupare mai bune, cu respectarea principiului egalităţii de şanse. Autoritățile au propus patru priorităţi sectoriale pentru dezvoltarea domeniului ocupării în anii următori. Astfel, în anii 2017-2021 se va pune accentul pe patru direcții. În scopul realizării acestor patru directive sunt prevăzute activități specifice precum crearea locurilor de muncă în zonele rurale şi oraşele mici, combaterea muncii nedeclarate şi promovarea ocupării formale, îmbunătăţirea imaginii învăţământului profesional-tehnic și a cadrului legal privind învăţarea pe tot parcursul vieţii, modernizarea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă la nivel naţional şi local. De asemenea, prioritățile vor fi susținute de îmbunătăţirea măsurilor de activare a beneficiarilor de ajutor social cu capacitate de muncă, diversificarea oportunităţilor de angajare legală a lucrătorilor migranţi, precum și alte acțiuni eficiente, care vor spori dezvoltarea domeniului ocupării forței de muncă. Se prevede creșterea, în următorii ani, a ratei de ocupare a tinerilor cu circa 4,2 puncte procentuale, concomitent cu diminuarea nivelului şomajului cu estimativ 2,7 puncte procentuale. Totodată, politicile de reconciliere a carierei profesionale cu responsabilităţile familiale vor conduce la sporirea ratei de ocupare a femeilor, dar şi la diminuarea decalajului salarial între femei şi bărbaţi, de la 87 la 90 % până în 2021. Costurile pentru implemenatrea Strategiei Naționale de Ocupare a Forței de Muncă 2017-2021 vor fi finanţate din bugetul public naţional sau din surse, extrabugetare alocate de mediul de afaceri şi partenerii de dezvoltare. Strategia a fost aprobată în ultima ședință a Guvernului din anul 2016.