Știri

Veniturile și cheltuielile moldovenilor în anul 2019

În anul 2019 veniturile disponibile ale populaţiei au constituit, în medie per persoană, 2880,6 lei lunar, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Câștigurile salariale reprezintă cea mai importantă sursă de venit a populației cu o pondere de 50,2% în veniturile totale. Prestaţiile sociale sunt a doua sursă de venit după importanţă. Acestea constituie 18,7% din veniturile medii lunare ale populaţiei. Totodată, la formarea veniturilor au contribuit şi activităţile pe cont propriu cu o pondere de 15,2%, dintre care activitatea individuală agricolă reprezintă 8,9%, iar 6,3% au fost obţinute din activitatea individuală non-agricolă. În același timp, transferurile băneşti din afara ţării rămân a fi o sursă semnificativă pentru bugetul gospodăriilor, reprezentând 12,5% în veniturile totale. În funcţie de mediul de reşedinţă, se constată că veniturile populaţiei din mediul urban au fost în medie cu 1064,7 lei sau de 1,4 ori mai mari comparativ cu cele ale populaţiei din mediul rural. Pentru populaţia din mediul urban principalele surse de venituri sunt activitatea salarială, care a asigurat 62,9% din veniturile populaţiei, dar şi prestaţiile sociale – 16,8%. Pentru gospodăriile din mediul rural cea mai importantă sursă de venit, la fel, este activitatea salarială – 38,1% din total venituri, dar contribuția acesteia este cu 24,8 puncte procentuale mai mică decât în mediul urban. Totodată, veniturile obţinute din activitatea individuală agricolă au asigurat 16,6% din totalul veniturilor disponibile față de 0,8% în mediul urban. Datele mai arată că populaţia rurală în comparaţie cu cea urbană a fost mai dependentă de transferurile din afara ţării, ponderea acestora în venituri fiind de 16,0% faţă de 8,5% în cazul populaţiei din mediul urban. În același timp, cheltuielile medii lunare de consum ale populaţiei în anul 2019 au constituit în medie pe o persoană 2786,5 lei. Cea mai mare parte a cheltuielilor este destinată pentru necesarul de consum alimentar – 40,6%, urmate de cele pentru întreţinerea locuinţei - 16,2%, pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte – 9,7%. Celelalte cheltuieli au fost direcţionate pentru serviciile de transport (6,1%), sănătate (5,2%), dotarea locuinţei (5,1%), comunicaţii (4,5%) etc. Deoarece populaţia din mediul urban dispune de venituri mai mari, respectiv şi cheltuielile de consum ale acestei categorii de populaţie sunt cu 1133,5 lei sau de 1,5 ori mai mari faţă de cheltuielile populaţiei din mediul rural. Totoadată, în mediul urban pentru asigurarea consumului de produse alimentare populația a alocat 36,6% din cheltuielile lunare de consum, iar în rural – 44,5%. Pentru populația urbană a fost înregistrată o pondere mai mare a cheltuielilor pentru serviciile de sănătate (5,6% faţă de 4,8% în mediul rural), transport (6,9% față de 5,4%), agrement (4,2% față de 1,4%), învățământ (1,6% față de 0,7%) și pentru hoteluri, restaurante și cafenele (4,4% față de 0,8%). Pentru populația rurală o pondere mai mare în structură ocupă cheltuielile pentru îmbrăcăminte, încălțăminte (9,9% față de 9,4% în mediul urban), întreținerea locuinței (16,6% față de 15,8%) și dotarea locuinței (5,5% față de 4,7%).
author icon

Marina Căldare

Instituții:

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD" | Biroul Naţional de Statistică al RM

1162 vizualizări

Data publicării:

01 Aprilie /2020 08:01

Domeniu:

Noutăți

Etichete:

venituri | cheltuieli | populatie | BNS | monitorul.fisc.md

0 comentarii

icon icon icon
icon
icon icon icon icon icon
icon
icon