Drept surse de date pot fi surse interne ale contribuabilului și surse externe de tranzacții necontrolate comparabile, care vor fi utilizate ulterior într-o matrice a diapazonului  de prețuri comparabile între Cuartila inferioară şi Cuartila superioară a intervalului de prețuri comparabile .

În conformitate cu prevederile art. 226¹⁹ alin. (5) din Codul fiscal, contribuabilul este obligat să asigure păstrarea dosarului prețurilor de transfer pe parcursul unei perioade de 6 ani, care începe să curgă din momentul prezentării acestuia.

• metoda comparării prețurilor;
• metoda cost plus;
• metoda prețului de revânzare;
• metoda marjei nete tranzacționale;
• metoda împărțirii profitului;
• orice altă metodă recunoscută în Liniile directoare OCDE privind prețurile de transfer.

Metoda de stabilire a prețurilor de transfer este stabilită de către contribuabil în funcție de tipul de tranzacții înregistrate și/sau derulate și cu argumentarea selectării acesteia, reieșind din disponibilitatea datelor și/sau a informației, relevantă la caz.

Conform art. 18 lit. e) din Codul fiscal, creşterea de capital definită la art.40 alin.(7) din Cod, constituie sursă de venit impozabilă, care se include în venitul brut.
 

Acţiunile, titlurile de creanţă, obligaţiunile, alte titluri de proprietate în activitatea de întreprinzător reprezintă active de capital potrivit art. 39 alin.(1) lit. a) din Codul fiscal.
 

În conformitate cu prevederile art. 40 alin. (1) din Codul fiscal, mărimea creşterii sau pierderii de capital provenite din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a activelor de capital este egală cu diferenţa dintre suma încasată (venitul obţinut) şi baza valorică a acestor active.
 

Astfel, obligația fiscală la impozitul pe venit urmează a fi calculată reieșind din prevederile Capitolului 5 Titlul II din Codul fiscal de către contribuabil, care a înstrăinat proprietate moștenită.
 

Totodată, potrivit art. 42 alin. (1) lit. d) din Cod, bază valorică a activelor de capital obținute prin moștenire, se confirmă documentar conform ordinului Ministerului Finanțelor nr.40 din 06.02.2018 și constituie valoarea de piață a activelor de capital obținute prin moștenire, la data dobândirii dreptului de proprietate.
 

Confirmarea documentară a bazei valorice în cazul proprietății obținute prin moștenire se asigură prin următoarele modalități:
1) Certificatul de moștenitor legal și raportul de evaluare emis de către un evaluator competent care confirmă valoarea de piață a activului la data dobândirii dreptului de proprietate;
2) Certificatul de moștenitor legal și certificatul privind valoarea bunului imobil emis de către entitatea responsabilă să țină evidența de stat a bunurilor imobile.
 

Respectiv, conform art. 40 alin. (7) din Codul fiscal, suma creșterii de capital în perioada fiscală este egală cu 50% din suma excedentară a creșterii de capital recunoscute peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul perioadei fiscale.
 

Astfel, persoanele fizice care înstrăinează proprietatea moștenită, urmează să calculeze impozitul pe venit reieșind din suma impozabilă a creșterii de capital, aplicând cota stabilită la art.15 lit. a) din Codul Fiscal.
 

[Modificare în baza Legii pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală) nr.212 din 20.07.2023, în vigoare 01.01.2024]