Conform pct. 40 din Regulamentul cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor juridice şi persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 693/2018, cheltuielile suportate pentru hrana organizată a salariaţilor/zilierilor/studenţilor stagiari/elevilor în învăţământul dual se stabilesc în limita plafonului deductibil de 70 de lei (fără TVA) per persoană pentru fiecare zi efectiv lucrată.
     Totodată, potrivit pct. 41 din Regulamentul menționat, deducerea cheltuielilor suportate pentru hrana organizată se permite în baza următoarelor documente confirmative:
1) ordinul intern al angajatorului/beneficiarului de lucrări/unităţii în învăţământul dual care stabileşte politica de hrană organizată, lista salariaţilor/zilierilor/studenţilor stagiari/elevilor asiguraţi cu hrană şi limita pentru fiecare an per persoana fizică;
2) documentul ce reprezintă acordul persoanei fizice pentru hrană organizată;
3) documentele ce confirmă costul suportat pentru hrana organizată, în cazul în care angajatorul/beneficiarul de lucrări/unitatea în învăţământul dual asigură hrana în mod independent;
4) contractul privind prestarea serviciilor de catering, în cazul în care angajatorul/beneficiarul de servicii/unitatea în învăţământul dual asigură hrana organizată contractând serviciile companiilor terţe;
5) foile de pontaj (tabelele de evidenţă a timpului de muncă al salariaţilor)/extras din Registrul de evidenţă al zilierilor/contractul de formare profesională în învăţământul dual.
[Modificările sunt operate în temeiul aprobării Legii nr.212/2023 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală) și Hotărârii Guvernului nr.1029/2023 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului (implementarea politicii bugetar-fiscale]

Conform pct. 45 și 451 din Regulamentul cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor juridice şi persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 693/2018, angajatorul este în drept să deducă cheltuielile pentru studiile profesionale, suportate în folosul salariaţilor pe parcursul perioadei fiscale, cu condiţia că asemenea cheltuieli sînt suportate exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător şi că se ţine cont de necesitatea acestor studii/perfecţionări pentru categoria şi specificul de activitate a salariaţilor.
     Angajatorul este în drept să deducă cheltuielile suportate pentru perfecţionarea salariaţilor, alta decât cea prevăzută la pct.45, precum şi pentru activităţile aferente consolidării culturii corporative şi a spiritului de echipă, ţinând cont de plafonul prevăzut la art. 24 alin. (193) din Cod.
   Totodată, potrivit pct. 46 din Regulamentul menționat, deducerea cheltuielilor suportate în conformitate cu prevederile pct. 45 şi 451 se permite în baza următoarelor documente confirmative:
1) ordinul intern al angajatorului ce specifică lista salariaţilor care beneficiază de studiile profesionale sau perfecţionare;
2) ordinul intern al angajatorului cu privire la activităţile desfăşurate aferente consolidării culturii corporative şi a spiritului de echipă;
3) contractul, factura fiscală şi alte documente ce confirmă cheltuielile suportate pentru serviciile de instruire profesională/perfecţionare a salariaţilor/cheltuielile suportate pentru desfăşurarea activităţilor aferente consolidării culturii corporative şi a spiritului de echipă.
[Modificările sunt operate în temeiul aprobării Legii nr.212/2023 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală) și Hotărârii Guvernului nr.1029/2023 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului (implementarea politicii bugetar-fiscale]

 În conformitate cu prevederile pct.34 din Regulamentul cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor juridice şi persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.693/2018, cheltuielile suportate pentru transportul organizat al salariaţilor/zilierilor/studenţilor stagiari/elevilor în învăţământul dual se stabilesc în limita plafonului deductibil de 75 de lei (fără TVA) per persoană pentru fiecare zi efectiv lucrată. Acest plafon valoric se calculează ca raportul dintre cheltuielile lunare suportate pentru transportul organizat şi numărul de salariaţi/zilieri/studenţi/elevi transportaţi în decurs de o lună înmulţit cu numărul de zile în care a avut loc transportarea efectivă a acestora.
     Concomitent, potrivit pct. 35 din Regulamentul menționat, în cazul depăşirii plafonului stabilit, suma depăşirii se va considera drept o facilitate impozabilă aferent căreia apare obligaţia de declarare şi achitare:
1) în cazul salariaţilor – a impozitului pe venit, a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală;
2) în cazul zilierilor – a impozitului pe venit şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii;
3) în cazul studenţilor stagiari/elevilor în învăţământul dual – a impozitului pe venit şi a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală.
     Conform art. 24 alin. (192) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor suportate şi determinate de angajator pentru orice plăţi efectuate în folosul angajatului, în raport cu care au fost calculate contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii şi/sau au fost reţinute primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi impozitul pe venit din salariu, datorate de angajator şi angajat. Prevederile prezentului alineat nu limitează dreptul la deducere în scopuri fiscale a altor tipuri de cheltuieli conform prevederilor prezentului articol.
[Modificările sunt operate în temeiul aprobării Legii nr.212/2023 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală) și Hotărârii Guvernului nr.1029/2023 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului (implementarea politicii bugetar-fiscale]

Conform pct. 10 lit. d), g), l) și n) din Instrucțiunea privind evidența contribuabililor, aprobată prin Ordinul SFS nr.352/2017 (în continuare - Instrucțiune) se consideră cod fiscal:
       - pentru persoanele juridice sau organizaţii cu statut de persoană fizică nerezidentă care deţin obiecte impozabile pe teritoriul Republicii Moldova sau care au obligaţii fiscale – codul fiscal atribuit de SFS, care constituie codul de identificare din ţara de reşedinţă;
       - pentru persoanele fizice cetăţeni străini şi apatrizi care deţin obiecte impozabile pe teritoriul Republicii Moldova sau care au obligaţii fiscale – codul personal (IDNP), iar în cazul lipsei IDNP – codul fiscal reprezintă seria şi numărul (fără spaţii libere) paşaportului persoanei respective din ţara de origine, codul indicat în documente (hotărîri/decizii, inclusiv a instanţelor de judecată, etc,) sau în dările de seamă fiscale, prezentate de entităţi; - pentru persoanele străine constituite în baza tratatelor internaţionale ratificate de Republica Moldova – codul fiscal atribuit de SFS;
      - pentru persoanele fizice nerezidente (cetăţeni străini şi apatrizi), persoanele juridice nerezidente care nu dispun de obiecte impozabile pe teritoriul Republicii Moldova şi nu au obligaţii fiscale, codul fiscal reprezintă seria, numărul şi codul indicat în certificatul privind deschiderea conturilor bancare şi/sau conturilor de plăţi persoanelor străine şi persoanelor rezidente care deţin act de identitate provizoriu (Anexa nr.81 la Instrucţiune), aferent documentelor confirmative privind identitatea lor sau a documentului recunoscut ca certificat de atribuire a codului fiscal/decizie de înregistrare din ţara de origine - atribuit de SFS.

        (Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr. 204 din 24.12.2021, în vigoare 01.01.2022 și a Ordinului SFS nr. 288 din 27.05.2021, în vigoare din 01.06.2021)

 În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (33) din Codul fiscal, fiecare plătitor de cîştiguri urmează să rețină și să verse la buget un impozit în mărime de 18% din cîştigurile de la jocurile de noroc, cu excepţia cîştigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive, în partea în care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1) din Codul fiscal.
    Totodată, potrivit art. 12 pct. 14) din Codul fiscal, cîştiguri reprezintă veniturile brute obținute de la jocurile de noroc, loterii și de la campaniile promoționale atît în formă monetară, cît și nemonetară. Câştigul obţinut prin intermediul reţelelor de comunicaţii electronice reprezintă valoarea totală a sumei retrase din contul de joc. În scopul aplicării prezentei noţiuni, cîştigul de la jocurile de noroc realizat în cazinouri, la automatele de joc, la pariuri pentru competiţiile/ evenimentele sportive reprezintă valoarea diferenţei pozitive dintre suma cîştigată şi suma mizată, confirmată documentar. În celelalte cazuri, cîştigul reprezintă suma totală cîştigată.
[Modificările operate în temeiul Legii nr.356 din 29.12.2022, în vigoare 01.01.2023 și Legii nr.257 din 16.12.2020, în vigoare 01.05.2021]