Impozitul pe bunurile imobiliare se achită de către întreprinzătorii individuali după cum urmează:
- pentru bunurile imobiliare existente şi/sau dobândite până la data de 31 august inclusiv a anului fiscal în curs - nu mai târziu de data de 25 septembrie a anului curent;
- pentru bunurile imobiliare dobândite după data de 31 august a anului fiscal în curs - nu mai tîrziu de 25 martie a perioadei fiscale următoare celei de gestiune.
 

Întreprinzătorii individuali al căror număr mediu anual de salariaţi, pe parcursul perioadei fiscale, nu depăşeşte 5 unităţi şi care nu sînt înregistraţi ca plătitori de T.V.A. achită impozitul pe bunurile imobiliare pînă la 25 martie a perioadei fiscale următoare celei de gestiune.

[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală și vamală) nr. 214/2024 (publicată în Monitorul Oficial, 2024 nr. 355-357/545) în vigoare din 01.01.2025)]

 Gospodăriile țărănești (de fermier) achită impozitul pe bunurile imobiliare, după cum urmează:
- pentru bunurile imobiliare existente şi/sau dobândite până la data de 31 august inclusiv a anului fiscal în curs - nu mai târziu de data de 25 septembrie a anului curent;
- pentru bunurile imobiliare dobândite după data de 31 august a anului fiscal în curs - nu mai tîrziu de 25 martie a perioadei fiscale următoare celei de gestiune.

Gospodăriile ţărăneşti (de fermier) al căror număr mediu anual de salariaţi, pe parcursul perioadei fiscale, nu depăşeşte 5 unităţi şi care nu sînt înregistraţi ca plătitori de T.V.A. achită impozitul pe bunurile imobiliare pînă la 25 martie a perioadei fiscale următoare celei de gestiune.

[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală și vamală) nr. 214/2024 (publicată în Monitorul Oficial, 2024 nr. 355-357/545) în vigoare din 01.01.2025)]

Termenul de achitare a impozitului pe bunurile imobiliare este:
1) în cazul persoanelor fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător:
- pentru bunurile imobiliare existente şi/sau dobândite până la data de 31 martie inclusiv a anului fiscal în curs - pînă la 30 iunie a anului curent;
- pentru bunurile imobiliare dobândite după data de 31 martie a anului fiscal în curs - pînă la 25 martie a anului următor anului de gestiune.
2) în cazul persoanelor juridice, persoanelor fizice înregistrate în calitate de întreprinzător și persoanelor fizice care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției sau în domeniul sănătății, cu excepția celor indicate la pct. 3):
- pentru bunurile imobiliare existente şi/sau dobândite până la data de 31 august inclusiv a anului fiscal în curs - nu mai târziu de data de 25 septembrie a anului curent;
- pentru bunurile imobiliare dobândite după data de 31 august a anului fiscal în curs - nu mai tîrziu de 25 martie a perioadei fiscale următoare celei de gestiune;
3) întreprinzătorii individuali, gospodăriile ţărăneşti (de fermier) al căror număr mediu anual de salariaţi, pe parcursul perioadei fiscale, nu depăşeşte 5 unităţi şi care nu sînt înregistraţi ca plătitori de T.V.A. achită impozitul pe bunurile imobiliare pînă la 25 martie a perioadei fiscale următoare celei de gestiune.
 

[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală și vamală) nr. 214/2024 (publicată în Monitorul Oficial, 2024 nr. 355-357/545) în vigoare din 01.01.2025)]

Potrivit art. 26¹ alin. (2) din Codul fiscal, mijloacele fixe pe care se calculează amortizarea este proprietatea materială reflectată în bilanţul contribuabilului în conformitate cu legislaţia şi care este prevăzută a fi utilizată în activitatea de întreprinzător, a căror valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depăşeşte suma de 12000 de lei.

În conformitate cu prevederile art. 26¹ alin.(17) din Codul fiscal, evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale, modalitatea de determinare a sumelor aferente cheltuielilor pentru reparaţie permise la deducere, precum şi modul de determinare a rezultatului fiscal în cazul ieşirii mijloacelor fixe de la entitate se efectuează în conformitate cu Regulamentul privind evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.704/2019.
 

Conform prevederilor pct.11 din regulamentul menționat, pentru mijloacele fixe utilizate sezonier, precum şi pentru cele aflate în procesul de reparaţie, de modernizare, în conservare, temporar sau integral pe parcursul perioadei fiscale, dar care nu sînt scoase din funcţiune, amortizarea se calculează pentru întreaga perioadă fiscală, în conformitate cu prevederile pct.14.

Astfel, cheltuielile privind amortizarea mijlocului fix utilizat parțial în activitatea de întreprinzător, inclusiv urmare a modificării genului de activitate practicat de către agentul economic,  se vor calcula și permite la deducere în scopuri fiscale pentru întreaga perioadă fiscală.

Proprietarii bunurilor imobiliare de pe teritoriul Republicii Moldova – persoane juridice și persoane fizice rezidenți și nerezidenți ai Republicii Moldova, conform art. 277 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, sunt subiecți ai impunerii cu impozitul pe bunurile imobilare.
   

Potrivit art. 510 alin. (2) din Codul civil, în cazul bunurilor imobile, dreptul de proprietate se dobîndeşte la data înregistrării în registrul bunurilor imobile, cu excepţiile prevăzute de lege.
 

Totodată, conform art. 500 alin. (3) din Codul civil, dreptul de proprietate poate fi limitat prin lege sau de drepturile unui terţ.
 

Astfel, art. 432 alin. (2) lit. a) din Codul civil statuează că, dreptul de proprietate transmis în temeiul contractului de vînzare-cumpărare în care s-a stipulat că vînzătorul îşi rezervă dreptul de proprietate pînă la plata tuturor sumelor datorate de către cumpărător conform acelui contract (rezerva proprietăţii) se consideră dobîndit sub condiţie suspensivă.
 

De asemenea, conform art. 1192 alin. (1) lit. a) din Codul civil, rezerva proprietăţii devine opozabilă terţilor după îndeplinirea formalităţilor de publicitate - în cazul bunurilor imobile și al altor bunuri asupra cărora dreptul de proprietate se dobîndește, conform legii, prin înregistrarea într-un registru de publicitate, dreptul de proprietate al cumpărătorului este înregistrat provizoriu, în timp ce dreptul de proprietate al vînzătorului nu este radiat.
 

Respectiv, în cazul vînzării-cumpărării unui bun imobil sub condiție suspensivă (achitare în rate cu rezerva proprietății), subiect al impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare/impozitul funciar este proprietarul – vînzător - pînă la momentul radierii drepturilor acestuia din registrul de publicitate.