Cele mai importante modificări ale legislației au fost discutate în cadrul celei de-a VI-a ediții a conferinței privind legislația muncii, organizată de HR Portal. În cadrul evenimentului au fost prezentate noile prevederi ale Legii privind indemnizațiile pentru incapacitatea temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale, conform căreia, din 1 iulie 2019, indemnizațiile se vor stabili de către angajator pentru primele cinci zile calendaristice din mijloacele financiare proprii, dar nu mai mult de 15 zile calendaristice cumulative pe parcursul unui an, în temeiul certificatului medical, prezentat pe suport de hârtie în original sau copie. În același timp, indemnizațiile se vor stabili de către casele teritoriale ale CNAS  începând cu a 6-a zi de incapacitate, în temeiul informației din certificatul medical, transmise prin intermediul conexiunilor intersistemice securizate, autentificate prin semnătura electronică a persoanei responsabile ale prestatorilor de asistență medicală.  După cum a informat consultantul principal de la Direcția politici de asigurări sociale și medicale din cadrul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Tatiana Ciuș, baza de calcul al indemnizațiilor nu se va modifica și va constitui în continuare venitul mediu lunar asigurat realizat pe parcursul a 12 luni calendaristice premergătoare lunii producerii riscului asigurat, venit din care au fost calculate și achitate contribuții individuale de asigurări sociale. Totodată, potrivit noilor prevederi, în cazul persoanelor asigurate, care îndeplinesc condițiile pentru stabilirea indemnizațiilor, dar pentru care va lipsi baza de calcul, cuantumul indemnizației va constitui 35% din salariul mediu lunar prognozat pentru anul în care s-a produs riscul asigurat (pentru anul 2019, salariul mediu prognozat constituie 6975 lei). O altă modificare importantă se referă la cuantumul indemnizației. Astfel, pentru incapacitate temporară de muncă acesta, plătit din mijloacele angajatorului, se stabilește în proporție de 75% din salariul mediu al angajatului pentru toate categoriile de angajați. La momentul actual acestea sunt stabilite în mărime de 60% din baza de calcul în cazul unui stagiu de cotizare de până la 5 ani, în mărime de 70% în cazul unui stagiu de cotizare cuprins între 5 şi 8 ani și 90% ­ în cazul unui stagiu de cotizare de peste 8 ani. Totodată, se exclude restricția de acordare a indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă de până la 30 de zile în cursul unui an calendaristic pentru asigurații cu contract individual de muncă pe durată determinată ce nu depășește un an. De la 1 iulie 2019, asigurații vor avea dreptul la indemnizație pentru îngrijirea copilului bolnav și în timpul concediului de odihnă anual. De asemenea, în cadrul conferinței s-a discutat despre controlul de stat în domeniul relațiilor de muncă și despre noua metodologie de desfășurare a acestuia, precum și despre metodologia de completare și aplicare a listelor de verificare în cadrul controlului de stat. Reamintim că, în urma restructurării instituțiilor cu funcții de control, din cele 60 de entități au rămas doar 13 instituții abilitate cu asemenea funcții. Potrivit directorului Inspectoratului de Stat al Muncii, Dumitru Stăvilă, dacă întreprinderea este supusă controlului în primii trei ani de activitate, rezultatele acestui control vor avea un caracter consultativ. Totodată, durata unui control planificat nu poate dura mai mult de 5 zile calendaristice, care, însă, poate fi prelungit cu încă 5 zile, la decizia organului de control. În același timp, directorul IMS a menționat că încălcarea legislației privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător se sancționează. Astfel, inspectorii vor fi sancționați în temeiul art. 350² din Codul Contravențional în cazul inițierii controlului inopinat în afara temeiurilor stabilite expres de lege cu amendă de la 60 la 90 UC. Pentru neutilizarea listei de verificare corespunzătoare în timpul controlului de stat de către organul de control, Codul prevede sancțiuni de la 30 la 90 UC, iar admiterea sau dispunerea prelungirii nejustificate a duratei controlului peste limitele de timp stabilite de lege se sancționează cu amendă de la 180 la 300 UC. Șefa direcției politici salariale și monitorizare a angajaților din sectorul bugetar din cadrul Ministerului Finanțelor, Raisa Ghilan, s-a referit la cele mai importante aspecte ce țin de implementarea sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar. În urma reformei administrației publice, Ministerul Finanțelor a preluat competențele ce țin de politica salarială din sectorul bugetar de la MSMPS și a inițiat reforma în sistemul salarizării acestui sector, a menționat șefa direcției. Conform Raisei Ghilan, în procesul elaborării noii legi a salarizării în sectorul bugetar s-au analizat toate cele 1900 de posturi din statele de personal ale instituțiilor și s-a constatat că 300 din ele nu mai erau utilizate și au fost excluse. Astfel, cele 1600 de posturi rămase au fost evaluate, fiindu-le acordat câte un punctaj, și plasate într-o ierarhie. Totodată, legea prevede că salariul este constituit din partea fixă, ce include 80% din cuantum, și cea variabilă, în mărime de 20%. În cadrul conferinței au mai fost discutate și alte subiecte importante ce țin de legislația muncii, cum ar fi responsabilitatea socială și impactul asupra sistemului de resurse umane, instrumente de motivare și loializare a angajaților, evidența militară a recruților și rezerviștilor, forma de raportare IRM 19 etc. Publicația Periodică „Monitorul fiscal FISC.MD” a fost partenerul informațional al evenimentului.