10
01 2019
655

Forma scrisă de examinare a cauzelor contravenţionale în instanţa de judecată

Prin Legea nr. 159 privind modificarea unor acte legislative din 12 octombrie 2018 a fost introdusă o nouă procedură de examinare a cauzelor contravenţionale în instanţele de judecată — procedura scrisă, care se aplică tuturor cauzelor contravenţionale a căror sancţiune prevede mărimea amenzii ce nu va depăși 300 de unităţi convenţionale (15 mii lei).

Totodată, menționăm că procedura scrisă de examinare a cauzei contravenţionale în instanţa de judecată nu se aplică cauzelor contravenţionale, a căror sancţiune prevede privarea de anumite drepturi.

Cauza contravenţională în procedură scrisă se examinează de instanţa de judecată în lipsa părţilor şi fără dezbateri verbale.

Astfel, în termen de 3 zile de la data intrării cauzei contravenţionale în instanţă de judecată, judecătorul transmite făptuitorului şi victimei o copie a procesului-verbal cu privire la contravenţie, a probelor şi a înscrisurilor din dosarul cauzei contravenţionale, precum şi solicită părţilor să se expună asupra aplicării procedurii scrise şi asupra cauzei contravenţionale, stabilind un termen de 10 zile.

În cazul în care, după expirarea termenului oferit, părţile nu s-au expus asupra aplicării procedurii scrise şi asupra cauzei contravenţionale, instanţa de judecată va pronunţa o încheiere motivată cu privire la examinarea cauzei contravenţionale în procedură scrisă.

Dacă părţile refuză aplicarea procedurii scrise şi solicită examinarea cauzei contravenţionale în şedinţă publică, instanţa de judecată poate dispune citarea părţilor în cazul în care apreciază acest fapt ca fiind necesar sau dacă admite solicitarea uneia dintre părţi de a examina cauza contravenţională în şedinţă publică, iar examinarea cauzei contravenţionale se va desfăşura în conformitate cu prevederile capitolului VII din Cartea a doua a Codului contravenţional.

Totodată, instanţa de judecată poate să respingă, prin încheiere motivate, refuzul aplicării procedurii scrise şi solicitarea examinării cauzei contravenţionale în şedinţă publică în cazul în care consideră că, ţinând cont de împrejurările cauzei, nu sunt necesare dezbateri publice. Încheierea de respingere se contestă odată cu fondul.

Dacă din materialele cauzei rezultă că cauza contravenţională nu poate fi examinată în procedură scrisă, instanţa de judecată, prin încheiere motivată, care se contestă odată cu fondul, dispune examinarea cauzei în ordine generală.

Soluţionarea cauzei contravenţionale în procedură scrisă se judecă în termen de 30 de zile de la data intrării dosarului în instanţă. Dacă există temeiuri rezonabile, judecătorul, prin încheiere motivată, poate prelungi termenul de judecare a cauzei cu 15 zile.

Hotărârea judecătorească în procedură scrisă se emite în condiţiile art.462 Cod contravenţional1 și se publică pe pagina web a instanţei judecătoreşti şi se comunică părţilor cauzei contravenţionale, inclusiv prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor.

Hotărîrea judecătorească emisă în urma examinării în procedură scrisă poate fi contestată cu recurs, care se examinează în condiţiile Codului contravenţional. Instanţa de recurs examinează recursul în procedură scrisă sau cu citarea participanţilor la proces.

Astfel, în cazul în care părţile cauzei contravenţionale nu doresc aplicarea procedurii scrise de către instanţa de judecată urmează în mod obligatoriu, în termen de 10 zile din momentul informării despre examinarea cauzei, să comunice instanţei de judecată de ce refuză aplicarea procedurii scrise şi să prezinte argumente de ce doresc examinarea cauzei contravenţionale cu participarea lor nemijlocită.

Totodată, urmează obligatoriu, în termenul de 10 zile dat de instanţă, să se expună şi asupra cauzei contravenţionale, nu doar asupra faptului desfăşurării procedurii, în scris, comunicând instanţei opinia vis-à-vis de contravenţia examinată.

Amintim că competențele instanţelor de judecată sunt stipulate în art. 395 din Codul contravenţional2.

_________________________
1 Articolul 462. Hotărârea judecătorească
(1) Hotărîrea judecătorească va fi legală, întemeiată şi motivată.
(1) Hotărîrea judecătorească trebuie să fie legală, întemeiată şi motivată.
[Art.462 al.(1) modificat prin LP208 din 17.11.16, MO441-451/16.12.16 art.879; în vigoare 16.03.17]
(2) Hotărîrea judecătorească constă din parte introductivă, parte descriptivă şi dispozitiv.
(3) Partea introductivă cuprinde:
a) data şi locul emiterii hotărîrii;
b) denumirea instanţei judecătoreşti;
c) numele şi prenumele judecătorului, ale grefierului şi ale părţilor, menţiunea despre participarea părţilor la şedinţe;
d) datele privitoare la persoana contravenientului (numele, prenumele, data şi locul naşterii, adresa);
e) norma contravenţională în al cărei temei a fost pornit procesul contravenţional.
(4) Partea descriptivă cuprinde:
a) circumstanţele constatate în judecarea cauzei;
b) probele pe care se întemeiază concluzia şi motivele de respingere a probelor;
c) norma contravenţională pe care se întemeiază soluţionarea cauzei.
(5) Dispozitivul cuprinde:
a) soluţia privind încetarea procesului contravenţional; sau
b) soluţia cu privire la vinovăţia persoanei de săvîrşirea contravenţiei imputate şi, după caz, la stabilirea sancţiunii contravenţionale, la aplicarea măsurii de siguranţă sau la înlăturarea executării sancţiunii.
(6) Pe lîngă cele menţionate la alin.(5), dispozitivul va cuprinde, după caz, soluţia referitor la:
a) corpurile delicte;
b) modul şi termenul de atac al hotărîrii judecătoreşti;
c) alte chestiuni privind justa soluţionare a cauzei contravenţionale.

2 Articolul 395. Competenţa instanţei de judecată
1) toate cazurile cu privire la contravenţii, cu excepţia celor atribuite de Codul contravenţional în competenţa unor alte organe, precum şi:
a) cauzele contravenţionale în privinţa minorilor;
b) cauzele contravenţionale prevăzute la art.61, 63–66, 316–3181, 320, 336;
b1) cauzele contravenţionale în cadrul cărora au fost dispuse măsurile procesuale de constrîngere prevăzute la art. 432 lit. a) și e);
c) cauzele contravenţionale în care agentul constatator, procurorul propun aplicarea unei sancţiuni dintre cele care urmează:
— privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate;
— privarea de dreptul de a deţine anumite funcţii;
— privarea de dreptul special;
— munca neremunerată în folosul comunităţii;
— arestul contravenţional;
d) cauzele contravenționale în care agentul constatator, procurorul propun aplicarea unei măsuri de siguranță dintre cele care urmează:
– expulzarea;
– demolarea construcției neautorizate şi defrişarea arborilor şi arbuştilor;
– confiscarea specială;
– ridicarea provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de transport;

2) contestaţiile împotriva deciziilor autorităţilor competente să soluţioneze cauzele contravenţionale, procurorului.

0 comentarii

Doar utilizatorii înregistraţi şi autorizați au dreptul de a posta comentarii.