În trimestrul II al anului curent, câștigul salarial mediu lunar nominal brut a constituit 7849,0 lei, fiind în creștere cu 7,5% față de aceeași perioadă a anului 2019 și cu 2,8% comparativ cu trimestrul I al anului 2020, de Biroul Național de Statistică.   Astfel, cele mai mari salarii sunt înregistrate în domeniul informații și comunicații – 18528,4 lei, în activitățile financiare și de asigurări – 14367,5 lei și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – 12637,7 lei.

Partea I Partea II 1. Respectarea cerințelor privind tranzacțiile cu persoanele afiliate Asociațiile de economii și împrumut (AEÎ), în conformitate cu prevederile p. 38 al Normelor de prudență financiară (Normele) ale AEÎ, aprobate prin Hotărârea Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF) nr. 17/8 din 30.04.2008, pot încheia tranzacții cu persoanele afiliate și/sau cu grupuri de persoane care acționează în comun cu persoanele afiliate.

Biroul Național de Statistică a încheiat analiza câștigului salarial mediu lunar nominal brut per salariat în anul 2019. Conform datelor publicate,  acesta a constituit 7233,7 lei, în creștere cu 15,4% comparativ cu anul 2018, iar câștigul salarial mediu lunar nominal net a fost de 6010,1 lei,  fiind cu 16,9 % mai mare decât cel înregistrat cu un an mai devreme. Costul mediu lunar al forței de muncă pe parcursul anului 2019 a constituit 8852,8 lei pentru un salariat, cu 12,9% mai mult decât în anul 2018. Totodată, numărul salariaților la 31 decembrie 2019 a constituit 742,1 mii persoane, cu 0,4 % mai mult față de 31 decembrie 2018.

1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE Odată cu semnarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană la 27 iunie 2014 și ratificat la 13 noiembrie 2014 de către Parlamentul European, amplul proces de integrare europeană în care este implicată Republica Moldova presupune armonizarea în mare parte a legislaţiei naţionale cu acquis-ul comunitar.

Programul Agent Economic Autorizat (AEO) se bazează pe parteneriatul dintre autoritățile vamale și întreprinderi, care îndeplinesc în mod voluntar o gamă de criterii și lucrează în strânsă cooperare cu autoritățile vamale pentru a realiza obiectivul comun al securității lanțului de aprovizionare.

Conform alin. (1) al art. 3 din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (Legea nr. 287/2017) contabilitatea de gestiune este sistemul de colectare, înregistrare, prelucrare și transmitere a informației pentru planificarea, controlul și analiza activității entității în scopul întocmirii rapoartelor interne pentru luarea deciziilor manageriale.

În Monitorul Oficial de astăzi, 29 mai 2020, a fost publicat Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 63 din 12.05.2020 privind modificarea și completarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar și a Normelor metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobat prin Ordinul ministrului finanțelor nr.216 din 28 decembrie 2015. În temeiul articolului 11 alineatul (2) din Legea contabilității nr. 113-XVI/2007 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.27-34, art.61), Convenției colective nr.17 din 28 februarie 2020 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 70-74, art. 241, 06-03-2020,

Un studiu privind coridoarele comerciale se află în plină desfășurare și urmează a fi finalizat în luna iunie a anului 2018. Despre aceasta s-a anunțat în cadrul întrevederii Directorului General al Serviciului Vamal, Vitalie Vrabie cu Directorul Programului USAID pentru Reforme Structurale în Moldova, Douglas Muir. Măsura este prevăzută de Planul comun de acțiuni semnat la 22 martie a.c. Studiul va conține un raport în care vor fi incluse toate recomandările înaintate. Din informațiile preliminare, principalele sugestii

În luna aprilie 2020, prețurile producătorului în industrie s-au majorat față de martie curent cu 0,7%, comparativ cu aprilie 2019 – cu 2,6%, iar față de decembrie 2019 – cu 1,3%, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Astfel, în industria extractivă în luna aprilie curent prețurile producătorului s-au majorat față de martie curent cu 0,2%, iar față de aprilie și martie 2019 s-au micșorat cu 2,7% și, respectiv, cu 1,6%. În industria prelucrătoare prețurile s-au majorat comparativ cu martie curent cu 1,6%, față de aprilie 2019 – cu 3,7% și față de decembrie 2019 – cu 2,3%.

Partea I 1. Analiza respectării cerințelor privind limitarea riscurilor de împrumut În conformitate cu prevederile p. 19 al Normelor de prudență financiară (Normele) ale Asociaţiilor de economii și împrumut (AEÎ), aprobate prin Hotărârea Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare nr. 17/8 din 30.04.2008, consiliul AEÎ este obligat să elaboreze și să aprobe politica de împrumut a acesteia.

Indicele preţurilor de consum în luna iulie 2020 faţă de luna iunie a  constituit 99,77%, anunță Biroul Național de Statistică. Tendinţa negativă a evoluţiei preţurilor medii de consum cu 0,23% a fost determinată de micşorarea preţurilor la produsele alimentare cu 1,01%   În luna iulie 2020 faţă de luna iunie 2020 au scăzut preţurile la cartofi – cu 25,3%, legume proaspete – cu 7,4% (în special: ceapă uscată – cu 29,9%, ardei grași – cu 29,0%, vinete – cu 23,2%, dovlecei – cu 22,5%, usturoi – cu 17,6%, tomate – cu 15,3%, varză – cu 8,3%, sfeclă roșie – cu 6,3%, castraveți – cu 3,0%, ciuperci proaspete – cu 1,1%), struguri de masă timpurii – cu 4,5%, ouă de găină – cu 2,2%, slănină neprelucrată – cu 2,0%, crupe și fructe exotice – cu a câte 1,5%, zahăr tos, pește proaspăt și congelat – cu a câte 0,3%, carne, preparate și conserve din carne – cu 0,1% (în special: subproduse – cu 1,3%, carne de oi – cu 1,2%, preparate din carne și semifabricate – cu 0,8%, carne de vită – cu 0,7%, carne de porc – cu 0,2%).  

Normele de prudență financiară ale Asociaţiilor de economii și împrumut (Normele) aprobate prin Hotărârea Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare nr. 17/8 din 30.04.2008, reprezintă reglementări prudenţiale, în scopul protejării intereselor membrilor, prevenirii și controlului riscurilor Asociaţiilor de economii și împrumut (AEÎ), în desfășurarea normală a activității sale.

Potrivit unei analize  efectuate de Biroul Național de Statistică, în mun. Chișinău în ianuarie-martie 2020 valoarea investiţiilor în active imobilizate a constituit 2194,5 mil. lei, fiind în descreștere cu 2% comparativ cu perioada respectivă a anului precedent. Investiţiile în imobilizări necorporale au înregistrat o descreştere de 20,2% faţă de ianuarie-martie 2019, iar investiţiile în imobilizările corporale au constituit 2120,8 mil. lei, fiind în scădere cu 1,2% faţă de perioada similară a anului precedent. Sursa principală de finanţare a investiţiilor a fost mijloacele proprii ale investitorului, ponderea cărora a constituit 76,0%. 

Ar putea fi instituit un regim de administrare specială pentru asociațiile de economie și împrumut pe termen de până la un an. Pentru această perioadă va fi desemnat un administrator special care va dispune de toate competențele adunării generale a membrilor și ale organelor de conducere ale asociației respective, însă nu va putea exercita aceste competențe fără avizul Comisiei Naționale a Pieței Financiare. Comisia economie, buget și finanțe a examinat în lectura a doua proiectul pentru modificarea şi completarea Legii asociaţiilor de economii şi împrumut și îl va propune spre dezbatere plenului Parlamentului.

(continuare a articolului „Vânzarea acțiunilor proprietate publică: reglementări, proceduri, particularități, noutăți”)   Numeroase studii efectuate la nivel mondial arată că mediul privat poate activa și gestiona anumite lucruri și procese într-un mod mai eficient decât guvernele datorită concurenței pe piața liberă. De-a lungul timpului, acest lucru tinde să conducă la prețuri mai mici, calitate mai bună, o varietate mai mare de bunuri produse și servicii prestate, mai puțină birocrație și livrare mai rapidă. Din aceste considerente, majoritatea statelor au tins să supună privatizării majoritatea obiectelor comerciale deținute în proprietate. Privatizarea în sine constă în

În anul 2019 produsul intern brut (PIB) a constituit 210,1 mld. lei, în creștere cu 3,6% faţă de anul 2018, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Astfel, la creșterea PIB au contribuit următoarele activități economice: • Construcțiile (+1,3%), cu o pondere de 8,6% la formarea PIB • Comerțul cu ridicata și cu amănuntul; întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor; transportul și depozitarele; activitățile de cazare și alimentație publică (+1,2%), cu o pondere de 21,8% la formarea PIB

Termenul de prezentare a dărilor de seamă privind debursările efectuate din contul împrumuturilor externe sau interne de către unitățile speciale de implementare a proiectelor Ministerului Finanțelor ar putea fi extins cu 12 zile. Astfel, dacă la momentul actual acestea prezintă Ministerului lunar, până la data de 3 a lunii următoare lunii de gestiune, dările de seamă privind debursările efectuate din contul împrumuturilor, însoţite de setul de documente ce confirmă primirea împrumutului, se propune ca dările de seamă să fie prezentate până la data de 15 a lunii respective.

A intrat în vigoare Hotărârea Guvernului (HG) nr. 209 din 04 aprilie 2017 prin care sunt operate unele modificări și completări la HG nr. 647 din 7 august 2014 privind punerea în aplicare a prevederilor secţiunilor a 271-a şi a 281-a dinCodul vamal al Republicii Moldova, care se referă la implementarea procedurilor simplificate de vămuire și a instituției agentului economic autorizat.

Poziția economică și geografică favorabilă a Republicii Moldova urmează a fi valorificată pe deplin prin facilitarea comerțului cu țările din regiune, dar și cu cele situate la mii de kilometri, a constatat în discursul susținut în limba română Excelenţa Sa Jemes D. Pettit, ambasadorul SUA în țara noastră, la evenimentul de prezentare a studiului de evaluare a coridoarelor comerciale ale RM, care a fost realizat în cadrul Programului pentru Reforme Structurale în Moldova, fiind finanțat de USAID și desfășurat la 18 iulie curent la Chișunău.

Îmbunătăţirea performanţei coridoarelor comerciale ale Republicii Moldova poate contribui la reducerea costurilor comerciale şi elibera potenţialul latent, în special pentru comercianţii mici, pentru care costurile comerciale curente sunt prea mari, se spune în sinteza evaluării coridoarelor comerciale (ECC), realizată în cadrul Programului pentru Reforme Structurale în Moldova şi finanțat de USAID, care a fost prezentată, pe 18 iulie curent, la Chișinău.