Ministerul Finanțelor a înaintat pentru consultări publice proiectul Programului național de dezvoltare al sistemului de achiziții publice pentru anii 2023-2026 (Program) care este un document de politici pe termen mediu, elaborat pentru stabilirea priorităților și măsurilor în domeniul achizițiilor publice, precum și întru implementarea Strategiei de dezvoltare a managementului finanțelor publice.

În contextul atragerii de noi investiții, informațiile privind relațiile cu părțile afiliate reprezintă un interes special atât pentru investitori, care au dreptul la o prezentare corectă a informațiilor în situațiile financiare, cât și pentru autoritățile fiscale, care controlează dacă prețurile stabilite între persoanele

În ultima zi lucrătoare a anului nu se efectuează operaţiuni de încasări şi plăţi bugetare, ci doar operaţiuni interne şi de încheiere a anului bugetar, stabilește art.70 alin.(1) al Legii nr.181/2014 finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale.

Situațiile financiare, raportul conducerii și raportul auditorului ale entităților pot fi vizualizate și analizate prin intermediul Sistemului informațional Depozitarul public al situațiilor financiare (DPSF) – care este un sistem unic integrat de colectare, stocare, generalizare, analiză și publicare a informațiilor menționate.

În Monitorul Oficial din 17 februarie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 954 din 28 decembrie 2022 cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare a sistemului statistic național pentru perioada 2023-2030.

Conform prevederilor Modului de calculare a salariului mediu lunar luat în calcul la stabilirea diferenței de salariu şi plăților compensatorii, aprobat prin HG nr. 1231/2018 (anexa 6), plata compensatorie se va determina ca diferență dintre suma de 4 mii lei şi salariul lunar calculat în condițiile Legii nr.270/2018 şi se va recalcula proporțional timpului efectiv lucrat.

În calitate de locuință de bază va fi considerată locuința care constituie domiciliul/reşedinţa contribuabilului în decursul ultimilor 3 ani până la momentul înstrăinării, inclusiv în cazul în care domiciliul/reședinţa a fost anulată cu cel mult 90 zile calendaristice înainte de data înstrăinării.

Prin contractul de arendă, o parte (arendator) se obligă să dea celeilalte părți (arendaș) un teren agricol și/sau alte bunuri agricole în posesie și folosință pe o durată determinată, iar aceasta se obligă să efectueze plata de arendă. Prin bunuri agricole – conform art.1288 alin (2) din Codul Civil,

În cadrul ședinței din 30 august anul curent, Cabinetul de miniștri a aprobat Programul național de dezvoltare al sistemului de achiziții publice pentru anii 2023-2026 (Program) - un document de politici pe termen mediu și a fost elaborat de către Ministerul Finanțelor pentru stabilirea priorităților

La 1 ianuarie 2023, având în vedere noile prevederi aprobate prin Legea nr.356/2022 pentru modificarea unor acte normative (politica fiscal și vamală pentru anul current), au intrat în vigoare și modificările la art.189 alin.(2) din Codul fiscal, conform cărora Serviciul Fiscal de Stat recalculează obligaţiile fiscale calculate prin metode şi din surse indirecte după restabilirea evidenţei, în conformitate cu legislaţia, sau după prezentarea documentelor respective.

Pentru acoperirea cheltuielilor bugetare în contextul pandemiei, Guvernul RM a apelat la împrumuturi interne și externe, fapt ce a majorat nivelul de îndatorare a țării, care se menține și în anul curent.   Datele din Raportul lunar privind evoluția social-economică a RM făcut public de Ministerul Economiei și infrastructurii arată că, la situația de la sfârșitul lunii februarie 2021, datoria de stat administrată de Guvern a atins nivelul de 69,8 mld. lei. Datoria internă, care deține ponderea 44% în valoarea totală a datoriei de stat, a însumat 30,7 mld. lei și a crescut cu 29,3% față de aceeași perioadă din anul precedent. Datoria de stat externă, având o pondere de 56% în total, a atins 39,1 mld. lei, majorându-se cu 33,2 la sută.

Pentru acoperirea cheltuielilor bugetare în contextul pandemiei, Guvernul a apelat la împrumuturi interne și externe, fapt ce a influențat majorarea nivelului de îndatorare a țării, care se menține și în anul curent. Conform datelor din Raportul lunar al Ministerului Economiei și Infrastructurii privind evoluția social-economică a Moldovei, la sfârșitul lunii ianuarie 2021 datoria de stat administrată de Guvern a atins nivelul de 68,3 mld. lei.   Datoria internă, care deține ponderea 43,5% în valoarea totală a datoriei de stat, a însumat 29,7 mld. lei și a crescut cu 27,1% față de indicatorii înregistrați la 31 ianuarie 2020. Datoria de stat externă, având o pondere de 56,5% în total, s-a majorat cu 31,6% și a însumat 38,6 mld. lei.

Datoria de stat administrată de Guvern, conform datelor de la sfârșitul lunii decembrie 2020, a atins nivelul de 67,8 mld. lei. Datoria internă, cu o pondere de 43,1% în valoarea totală a datoriei de stat, a însumat 29,2 mld. lei și a crescut cu 26,2% față de indicatorul din anul precedent, iar datoria de stat externă, ponderea căreia constituie 56,9% în total, a însumat 38,6 mld. lei și s-a majorat cu 31,6%. Datele au fost făcute publice de Ministerul Economiei și Infrastructurii, care a publicat Informația operativă cu privire la evoluția social-economică a Moldovei (la situația din 31 decembrie 2020).  

Parlamentul a aprobat, în ședința de astăzi, 9 iunie, proiectul de modificare a Legii bugetului de stat pentru anul 2023, în prima lectură. Conform proiectului, veniturile și cheltuielile bugetului de stat se propun a fi majorate cu 1,406 mld. lei. Respectiv, veniturile se vor majora până la 66,274 mld. lei, iar cheltuielile – până la 84,602 mld. lei.

Criza pandemică a generat costuri mari și, pentru acoperirea cheltuielilor bugetare, Guvernul a apelat la împrumuturi interne și externe, fapt ce a majorat nivelul de îndatorare a țării. Conform datelor din Informația operativă cu privire la evoluția social-economică a RM oferită către Ministerul Economiei și Infrastructurii, la sfârșitul lunii noiembrie 2020 datoria de stat administrată de Guvern a atins nivelul de 66 mld. lei.   Datoria internă, care deține ponderea 44,1% în valoarea totală a datoriei de stat, a însumat 29,1 mld. lei și a crescut cu 25,9% față de perioada similară din anul precedent. Datoria de stat externă, având o pondere de 55,9% în total, a însumat 36,9 mld. lei, majorându-se cu 25,9%

(Continuare. Partea I – în nr. 4 (74), 2022) În sensul Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar (Legea nr.270/2018) salarizarea angajaților din sectorul bugetar în condiții speciale prevede:   Situația de exercitare temporară a unei funcții de conducere - când persoana exercită temporar o

Începând cu data de 01 ianuarie 2025 intră în vigoare mai multe modificări la Codul fiscal privind impozitul pe venit, taxa pe valoare adăugată, accize, impozite și taxe locale, precizează Serviciul Fiscal de Stat.

Noile standarde de management al calității în audit introduc o nouă abordare care se concentrează pe identificarea proactivă și răspunsul la riscurile la adresa calității. În ediția nr. 2(79) a revistei „monitorul fiscal FISC.md” ce va ieși în curând de sub tipar, este publicată continuarea articolului „Noul standard internațional de calitate în audit ISQM 1. Particularitățile de bază”. Articolul, elaborat de autorii noștri Marcela Dima și Natalia Țiriulnicova, este disponibil în rubrica Contabilitate practică, iar prima parte a acestuia poate fi consultată în nr. 7 (77), anul 2022.

Proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2021 a fost votat ieri în lectura a doua. Acesta prevede că veniturile bugetului de stat vor constitui 41,415 mld. lei, în creștere cu circa 11,3% față de bugetul de stat aprobat pentru anul 2020. Ponderea veniturilor în PIB se estimează la un nivel de 18,7%. În structura veniturilor bugetului de stat pentru anul viitor, partea preponderentă – 92,2%, o vor deține încasările din impozite și taxe, cu o creștere de 11,6% comparativ cu anul curent.   Cheltuielile bugetului de stat vor atinge 55,399 mld. lei, înregistrând o creștere cu 4,1% comparativ cu 2020.

Fenomenul salariilor „în plic” și desfășurarea muncii „la negru” se referă la practicile ilegale și neregulate în cadrul unui raport de muncă, care, în rezultat prejudiciază economia și societatea în întregime,