Instituția publică „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) și Asociația Contabililor și Auditorilor Profesioniști din Republica Moldova (ACAP) au încheiat, săptămâna trecută, un acord de colaborare privind activitățile de perfecționare profesională a contabililor în domeniul finanțelor publice și utilizării tehnologiilor informaționale în contabilitate. Acordul stabilește obiectivele, domeniile și instrumentele de cooperare între părți, printre care consemnăm: organizarea și participarea în comun la instruiri, seminare, conferințe cu tematici ce vizează finanțele publice și serviciile contabile,

Seceta anului 2022 a avut impact negativ asupra producătorilor agricoli din Moldova. În aceste condiții mai mulți contabili-practicieni întâmpină dificultăți ce țin de contabilizarea și determinarea obligațiilor fiscale în cazul vânzării producției agricole la preț mai mic decât costurile de producție. În articolul dat venim cu recomandări și analiză aferente aspectelor contabil și fiscal la acest subiect.

Conform art.93 pct.4) din Codul fiscal, livrare (prestare) de servicii reprezintă activitate de prestare a serviciilor materiale şi nemateriale, de consum şi de producţie, inclusiv darea proprietăţii în arendă, locaţiune, uzufruct, leasing operaţional, transmiterea cu plată sau gratuit a drepturilor privind folosirea oricăror mărfuri, obiecte ale proprietăţii industriale şi obiecte ale dreptului de autor şi ale drepturilor conexe; activitate de executare cu plată sau gratuit a lucrărilor de construcţii şi montaj, de reparaţie, de cercetări ştiinţifice, de construcţii experimentale şi a altor lucrări.

Adesea noțiunea de scutire pentru persoana întreținută în percepția contribuabililor este echivalată  cu scutirea pentru copii, prevederile legale însă cuprind o categorie vastă de subiecți ce pot fi  recunoscuți în calitate de persoane întreținute, noțiunea dată având o interpretare mult mai largă.  Astfel, în conformitate cu art.35 alin. (1) din CF, contribuabilul (persoană fizică rezidentă) are  dreptul la o scutire în sumă de 4500 de lei anual pentru fiecare persoană întreținută, cu excepția  persoanelor cu dizabilități în urma unei afecțiuni congenitale sau din copilărie, persoanelor cu  dizabilități severe și accentuate, pentru care scutirea constituie 18900 de lei anual. 

(Continuare. Partea I în nr. 7 (70), 2021) Pentru anul 2021, Administrația Moldova IT Park a emis  Decizia nr. 1 din 12.01.2022 cu privire la stabilirea indicatorilor în vederea efectuării verificării anuale a activității rezidenților Parcului pentru tehnologia informației „Moldova IT Park” pentru anul 2021. În același timp, a fost abrogată Decizia Administrației „Moldova IT Park cu privire la stabilirea indicatorilor în vederea efectuăriiverificării anuale a activității rezidenților Parcului pentru tehnologia informației „Moldova IT Park” nr. 7 din 31 decembrie 2020.

La momentul actual în Republica Moldova se constată lipsa unui act normativ care ar reglementa gestionarea deşeurilor de uleiuri uzate, în scopul protecţiei mediului şi a sănătăţii populaţiei, cu respectarea acordurilor internaţionale la care țara noastră este parte. Aprobarea Regulamentului privind gestionarea uleiurilor uzate va asigura punerea în aplicare a Legii privind deșeurile, precum și va contribui la tranziția către o economie circulară, potrivit analizei impactului de reglementare a proiectului hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea uleiurilor uzate. Documentul a fost examinat în cadrul ședinței Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activităţii de întreprinzător.

În conformitate cu prevederile art. 83 alin. (2) din Codul fiscal, sînt obligaţi să prezinte declaraţia cu privire la impozitul pe venit:

La 2 septembrie 2018 a intrat în vigoare Legea nr. 22 din 23.02.2018 privind exercitarea unor activități necalificate cu caracter ocazional desfășurate de zilieri (în continuare – Lege). Ținem să menționăm faptul că prevederile legii menționate se aplică doar beneficiarilor de lucrări din agricultură, specificate la diviziunea 01 din Clasificatorul Activităților din Economia Moldovei.

În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (1) din Codul fiscal, Impozitul pe venit la sursa de plată se reţine, în mod obligatoriu, de către orice:  a) persoană (contribuabil) care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap. 102 şi activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103;

Proiectul modificărilor și completărilor Codului fiscal, propus pentru consultări publice de Ministerul Finanțelor, include și prevederi ce țin de comunicarea contribuabilului cu Serviciul Fiscal de Stat. Astfel, autorii propun modificarea art.131 alin.(11) din CF. Conform proiectului, toate actele administrative, citațiile, alte acte sau răspunsuri vor fi comunicate de către SFS prin intermediul cutiei poștale din cabinetul electronic personal al contribuabilului de pe portalul organului fiscal. Respectiv, cutiile poștale urmează să fie deschise:

În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă ce are ca scop stimularea creării și dezvoltării întreprinderilor sociale. În primul rând, autorii propun scutirea întreprinderilor sociale de la plata taxelor locale, precum și de la plata impozitului pe venit. În nota proiectului se menționează că scutirea de la impozitul pe venit este unul din stimulentele principale utilizate la nivel european pentru încurajarea antreprenoriatului social.

Potrivit art.112 alin. (1) și (4) din Codul Fiscal, subiectul care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia autorităţilor publice, instituţiilor publice, specificate la art.51 exceptând instituţiile de învăţământ publice, este obligat să se înregistreze ca contribuabil al TVA dacă el, într-o oricare perioadă de 12 luni consecutive, a efectuat livrări de mărfuri, servicii în sumă ce depăşeşte 1,2 mil. lei, cu excepţia livrărilor scutite de TVA fără drept de deducere şi a celor care nu constituie obiect impozabil în conformitate cu art.95 alin.(2) din CF.   

(Continuare. Partea I/ continuare partea I în nr. 7 (62))   Determinarea și deducerea cheltuielilor pentru reparații Atribuirea cheltuielilor/costurilor ulterioare aferente reparației sau dezvoltării la cheltuieli curente ori la costuri ulterioare care urmează a fi capitalizate se efectuează în conformitate cu SNC sau IFRS (pct. 20 din Regulament). Cheltuielile/costurile ulterioare care, potrivit prevederilor SNC sau IFRS, urmează a fi capitalizate, în scopuri fiscale se vor capitaliza prin majorarea valorii de intrare cu suma cheltuielilor/costurilor ulterioare suportate (pct. 22 din Regulament). Vom prezenta schematic cheltuielile/costurile ulterioare suportate ce urmează a fi deduse sau capitalizate în scopuri fiscale (Figura 2). Situația cea mai complicată pentru contabil apare atunci când acesta urmează să califice care costuri aparțin costurilor de întreținere și asistență tehnică, costurilor cu reparația curentă sau costurilor cu reparația capitală.

Activitățile necalificate cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri sunt reglementate prin Legea nr. 22/2018.   Aceasta stabilește și prevederea că, în scopul ţinerii evidenţei persoanelor ce prestează aceste activități, întreprinderea înregistrează toți zilierii în Registrul de evidență în pagini distincte, în ordine cronologică. În cazul în care o persoană a activat în cadrul unei întreprinderi agricole la recoltarea roadei doar o zi pe parcursul lunii, este necesar ca acest zilier să fie înregistrat în Registru? Totodată, această persoană este obligată să meargă la Casa teritorială de asigurări sociale pentru a plăti contribuţii de asigurări sociale, activând doar o zi, iar remunerarea pentru ziua respectivă este de 200 lei?

Companiile din Republica Moldova menționează că lipsa forței de muncă calificate se resimte tot mai acut și solicită suportul autorităților în aplicarea unor mecansime de stimulare prietenoase angajatului. În acest context, astăzi, 12 octombrie, pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru a fost prezentat un studiu asupra stimulării salariaților pentru practicarea sportului și participarea la diverse activități culturale și facilitarea activității companiilor care investesc în sport, prin intermediul stimulentelor fiscale atât pentru agenții economici care stimulează salariații în practicarea sportului, cât și a companiilor care investesc în sport.

Din 1 ianuarie 2021, a fost modificată noțiunea de reprezentanță a entității nerezidente, aceasta fiind substituită cu „nerezident care desfășoară activitate pe teritoriul RM conform art. 5 pct. 151) al Codul fiscal (CF)”. Este sau nu modificată în acest context organizarea, ținerea contabilității și prezentarea situațiilor financiare? Răspunsul este oferit de autorul nostru, Lidia Foalea, în articolul „Reprezentanța entității nerezidente/nerezidenților: particularitățile contabilității și raportării financiare”, publicat în ediția din februarie a revistei „monitorul fiscal FISC.md”.   Astfel, entitatea (cu statut de reprezentanță a entității nerezidente înregistrată până la 31 decembrie 2020, iar începând cu 1 ianuarie 2021 – entitatea cu statut de nerezident care desfășoară activitate pe teritoriul RM conform art.5 pct.151) al CF) urmează să ţină contabilitatea,

Modul de determinare şi achitare a impozitului pe venit, principiile evidenței, constatării veniturilor impozabile şi a cheltuielilor ce se deduc conform prevederilor Codului fiscal (CF) sunt reflectate în Regulamentul cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor juridice şi persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător (în continuare – Regulament). Documentul a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 693 din 11 iulie curent și a intrat în vigoare pe 10 august 2018.

Ministerul Finanțelor a elaborat și propune pentru consultări publice proiectul ordinului cu  privire  la  aprobarea  modificărilor la Indicaţiile metodice privind contabilitatea pentru persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, aprobate prin Ordinul nr.118/2013 al ministrului finanţelor. Documentul prevede actualizarea unor noţiuni și acte normative din domeniul fiscal şi financiar, ajustarea termenului de păstrare a documentelor contabile conform prevederilor Legii contabilității și raportării financiare nr.287/2017 etc.  

Sumele plătite în plus de către 15730 de contribuabili sunt anulate prin prescripție în anul curent, fiind aplicate prevederile art.266 alin (3) din Codul fiscal. Amintim, acesta stabilește că sumele plătite în plus şi cele care urmează a fi restituite, care nu au fost solicitate în termenul prevăzut, se anulează în modul stabilit de Guvern. Lista contribuabililor a fost făcută publică de Serviciul Fiscal de Stat. Potrivit datelor, cea mai mare sumă anulată constituie 804 mii lei.   Reamintim, potrivit prevederilor art.266 alin. (1) din CF, cererea de compensare ori de restituire a sumelor plătite în plus sau a sumelor care,

29.1.6.2.20 Va fi obligat contribuabilul să prezinte darea de seamă Forma IPC21 cu indicarori „0” (zero)?