Progresele în procesul de implementare a Foii de parcurs pentru impulsionarea digitizării economiei naționale și dezvoltării comerțului electronic (pachetul de digitalizare a economiei), precum și noile propuneri pentru elaborarea Pachetului digitalizării nr.2, au fost prezentate astăzi, 18 iunie, în cadrul unei ședințe desfășurate pe platforma Secretariatului Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru.   Reamintim că, în luna iulie 2020,  Ministerul Economiei și Infrastructurii a aprobat Foaia de parcurs, scopul acesteia fiind facilitarea interacțiunii la distanță și promovarea serviciilor digitale pentru mediul de afaceri,

În ultima perioadă cashback-ul devine un instrument utilizat tot mai frecvent, însă uneori utilizatorii nu iau în calcul toate aspecte ce țin de această alternativă a reducerilor directe. Din acest motiv ne-am propus ca în noua ediție a revistei „monitorul fiscal FISC.md” să dezvăluim mai multe detalii despre cashback din perspectivă contabilă și fiscală. Articolul intitulat „Кэшбэк (cashback): правила бухгалтерского учета и налогообложения” este elaborat de Natalia Zlatina și este disponibil în rubrica Contabilitate practică.  

În anul 2018 Republica Moldova a exportat produse și servicii în valoare de 2,7 miliarde USD, înregistrând o creștere de 11,8% față de anul precedent. Tendințele la nivel mondial, așteptările, dar și viitoarele acțiuni ale autorităților legate de exporturi au fost discutate la Pro Export Forum 2019. Evenimentul anual, care constituie o platformă de discuții dintre autorități, agenți economici din toate sectoarele economiei, importatori, exportatori, finanțatori experți din țară, dar și de peste hotare, a fost organizat în premieră sub umbrela „Moldova Business Week”. Pe parcursul unei zile, invitații și participanții au pus accent pe instrumentele inovative care pot fi aplicate de producătorii noștri pentru a cuceri noi piețe, pentru a-și promova mai eficient propriile produse, dar și pentru a crește volumul exporturilor.

La data de 18.07.2025, în Monitorul Oficial al RM a fost publicată Legea nr. 187/2025 pentru modificarea unor acte normative, prin care au fost operate ajustări la Codul fiscal, Codul vamal și a alte acte normative, în vederea asigurării unui cadru legal mai clar și eficient pentru aplicarea prevederilor legislației fiscale și vamale. În cele ce urmează se propune trecerea în revistă a celor mai importante măsuri ce se regăsesc în Legea nr. 187/2025.

Aspectele referitoare la controlul ulterior sunt reglementate de Codul Vamal nr.95/2021 (Cod), Legea nr.131/2012 privind controlul de stat și Hotărârea Guvernului nr.92/2023 cu privire la punerea în aplicare a Codului vamal.

Dare de seamă fiscală (Declarație) reprezintă orice declaraţie, informaţie, calcul, notă informativă, alt document, care este prezentată Serviciului Fiscal de Stat, privind calcularea, achitarea, reţinerea impozitelor, taxelor, primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală

În conformitate cu prevederile art.541 alin.(3) lit.a) din Codul fiscal, agenţii economici care nu sînt înregistraţi ca plătitori de T.V.A., cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), întreprinzătorilor individuali, precum şi agenţilor economici la care ponderea venitului pentru anul precedent din prestarea de servicii de consultanţă pentru afaceri şi management (pct. 70.22 din Clasificatorul Activităţilor din Economia Moldovei) este mai mare de 60% din venitul din vînzări, pot alege regimul de impozitare IVAO sau regimul de impozitare aplicat în modul general stabilit dacă aceştia, conform situaţiei din data de 31 decembrie a perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de declarare, au obţinut venit din livrări scutite de

Prin politica fiscală 2025 au fost aprobate mai multe modificări ce vizează taxele locale, inclusiv abrogarea taxei pentru posesorii de câini sau modificarea termenului de prezentare a dărilor de seamă fiscale. În acest context, în ediția din decembrie a revistei monitorul fiscal FISC.md” – nr. 7(91)

Serviciul Fiscal de Stat a propus pentru consultări publice proiectul ordinului cu privire la modificarea Ordinului nr.17/2017 al Ministerului Finanțelor despre aprobarea formei Registrului de evidenţă a mărfurilor supuse accizelor ce se expediază (se transportă) din antrepozitul fiscal (Registru) şi a modului de completare a acestuia (OMF nr.17/2017).  Proiectul prevede o redacție nouă a Registrului (Anexa nr. 1 la OMF nr.17/2017) care, pe lângă datele obligatorii de a fi incluse în acesta, va conține și informația cu privire la documentul de însoțire a mărfii (seria și numărul facturii fiscale, avizului de însoțire a mărfii etc.).  

Companiilor asociate cu cultivarea și promovarea plantelor și produselor din plante le este oferită posibilitatea de a-și sporiri oportunitățile comerciale transfrontaliere. Republica Moldova, Grecia, Armenia și Georgia și-au propus modernizarea respectivelor întreprinderi din țările bazinului Mării Negre, implementată în cadrul proiectului european „HEGO - plante pentru creștere economică” din Programul Operațional Comun în Bazinul Mării Negre 2014 – 2020.    Partenerul de implementare a proiectului în țara noastră este Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), care a organizat primul eveniment național de diseminare a acestei inițiative transfrontaliere, la care au participat reprezentanți ai autorităților publice, instituții de cercetare, centre universitare/de formare antreprenori și partenerii proiectului.

În cadrul desfășurării activității de întreprinzător agenții economici, conform legislației fiscale, cu respectarea anumitor condiții, pot beneficia de dreptul la restituirea TVA. În acest articol vom examina care livrări de mărfuri și servicii pentru export se consideră la aprecierea sumei TVA spre restituire din buget.    Una din condiții este prevăzută la art.101 alin.(5) din Codul fiscal (CF), conform căruia contribuabilul care a efectuat o livrare scutită de TVA cu drept de deducere, iar aceasta a determinat formarea unei depășiri a sumei TVA la valorile materiale, serviciile, față de suma TVA primită sau care urmează a fi primită de la cumpărători (beneficiari) pentru mărfurile, serviciile livrate, are dreptul la restituirea sumei achitate cu care a fost depăşită TVA la valorile materiale, serviciile procurate în limitele cotei-standard a TVA, stabilite la art.96 lit.a), sau cotei reduse a TVA, stabilite la art.96 lit.b), înmulţite cu valoarea livrării, ce se scuteşte de TVA cu drept de deducere. Totodată, menționăm că, pentru a beneficia de dreptul la restituirea TVA, agentul economic trebuie să fie subiect impozabil al TVA, conform art.112 din CF.

Veniturile totale ale rezidenților Moldova IT Park înregistrate pe parcursul trimestrului III al anului curent constituie 926,55 mil. lei, fiind în creștere cu 6,92% comparativ cu trimestrul II, potrivit raportului publicat de entitate. Totodată, în această perioadă au aderat la Parc 53 de companii. Astfel, la finele trimestrului numărul total de rezidenți activi în cadrul Parcului este de 480. Din acest număr, 124 de companii sunt cu capital străin care parvin din 32 de țări.

În conformitate cu Legea contabilității nr. 113/2007 au fost modificate și ajustate la cadrul normativ în vigoare unele reglementări contabile aferente sistemului bugetar.Astfel, prin Ordinul ministrului Finanțelor nr. 100 din 27.10.2023 (în continuare - OMF nr. 100/2023) au fost aprobate modificări în Ordinul Ministrului Finanțelor

În scopul conservării resurselor naturale epuizabile, refacerii suprafeţei forestiere, în anul 2016 a fost aprobată Hotărârea de Guvern nr.664 cu privire la sistarea temporară a exportului de masă lemnoasă, care se încadra la pozițiile tarifare 4403, 4404 20, 4406 şi 4407 91-4407 99 din Nomenclatura combinată a mărfurilor. Conform ultimelor estimări efectuate de către Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale si Mediului, doar în anul 2018 volumului de lemn de lucru recoltat s-a majorat cu 40,4 mii m3, iar la capitolul prelucrarea lemnului se înregistrează o tendința de descreștere semnificativă.

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) continuă dezvoltarea platformei online www.client.chamber.md în scopul modernizării și simplificării serviciilor prestate în domeniul expertizei mărfurilor, evaluării bunurilor și emiterii de certificate de origine preferențiale. Din luna iunie 2021, CCI emite rapoarte electronice privind expertiza și evaluarea, ceea ce va permite întreprinderilor să utilizeze toate serviciile disponibile pe platformă exclusiv online.

Termenul-limită de achitare a impozitului pe avere pentru anul curent este data de 26 decembrie 2022. Impozitul pe avere se aplică bunurilor imobiliare cu destinație locativă şi căsuțelor de vacanță (cu excepția terenurilor), a căror valoare totală constituie 1,5 mil. lei şi mai mult, iar suprafața totală - 120 m/2 şi mai mult.

(Continuare. Partea I în nr. 4 (59), partea II în nr. 5 (60), 2020)   Avizul de evaluare în vamă nr. 8.1: Tratamentul aplicat, în conformitate cu Acordul, creditelor referitoare la tranzacțiile anterioare   1. Care este, în conformitate cu Acordul, tratamentul aplicat creditelor referitoare la tranzacțiile anterioare, atunci când se evaluează mărfurile cărora li se aplică aceste credite? 2. Comitetul tehnic de evaluare în vamă a exprimat următorul aviz:

Casa Naţională de Asigurări Sociale reaminteşte că pe data de 25 mai 2022 expiră termenul-limită de declarare şi de plată a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii la bugetul asigurărilor sociale de stat. În conformitate cu anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, categoriile de angajatori specificaţi la pct. 1.1, 1.2, 1.3, 1.5 au obligaţia să declare, prin intermediul Dării de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC21) şi să  achite contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii calculate pentru luna aprilie 2022 până la data de 25 mai 2022 inclusiv.  

Acordul1 OMC privind Determinarea valorii în vamă impune o cooperare eficientă între importatori și autoritățile vamale. Astfel, ținând cont de faptul că informațiile necesare organului vamal pentru determinarea valorii în vamă, de regulă, le deține importatorul, cum ar fi: prețurile plătite pentru mărfuri, clauzele contractuale, informațiile privind vânzările anterioare de mărfuri similare sau identice, costurile de producție din țara străină sau costurile de revânzare pe piața internă etc., Acordul oferă organului vamal dreptul de a pune întrebări și de a obține informațiile relevante de la importatori.

În articolul publicat anterior ”Blocarea fondurilor și a resurselor economice de Serviciul Fiscal de Stat în scopul punerii în aplicare a măsurilor restrictive internaționale aplicate de Republica Moldova” au fost elucidate atribuțiile autorității fiscale în punerea în aplicare a măsurilor restrictive internaționale aplicate de RM.