Parteneriatul Strategic între Serviciul Vamal și Poșta Moldovei în domeniul facilitării comerțului și digitalizării economiei a fost încheiat în cadrul evenimentului desfășurat astăzi, 8 aprilie 2021. Obiectivele acestui parteneriat țin de impulsionarea digitalizării economiei naționale și include mai multe acțiuni, cum ar fi: simplificarea procedurilor vamale, îmbunătățirea securității corespondenței, sporirea schimbului de date electronice, aprobarea unor formulare poștale în calitate de declarații vamale, facilitarea prelucrării datelor în cadrul trimiterilor poștale, inclusiv  obținerea de către autoritatea poștală a statutului de AEO, care a devenit prima instituție de stat care a obținut statutul AEO.   Cu această ocazie,  Sergiu Burduja, directorul Serviciului Vamal, a menționat că instituțiile

Avizele de evaluare în vamă, elaborate de Comitetul tehnic de evaluare în vamă al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) și aprobate de Consiliul de cooperare vamală, sunt emise în scopul asigurării unei interpretări uniforme pe plan tehnic al Acordului privind aplicarea articolului VII din Acordul General de Tarife Vamale și Comerţ (GATT) 1994 (Acord).  Comitetul tehnic de evaluare în vamă este instituit sub auspiciile Consiliului de cooperare vamală, în vederea asigurării, la nivel tehnic, a uniformităţii interpretării și aplicării prevederilor din Acord.

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a publicat topul celor mai bine plătite locuri de muncă vacante. Astfel, la situația din 16 noiembrie curent, cel mai mare salariu pentru un loc de muncă vacant constituia 50 mii lei și era propus pentru funcția de director de producție.   Următorul în top este salariul de 20 mii lei este propus de un angajator din Telenești pentru poziția de inginer tehnolog. Totodată, alți agenți economici oferă salarii între 15-17 mii lei pentru cei care vor ocupa funcțiile vacante de șef producție, conducător auto, inginer, apicultor, tehnolog etc.

Autoritățile continuă discuțiile privind măsurile de politică fiscală și vamală pentru anul 2021, astăzi, 23 octombrie, documentul fiind discutat pe platforma Clubului Presei Economice, cu participarea ministrului Finanțelor, Serghei Pușcuța, secretarului de stat, Dorel Noroc, experților economici și reprezentanților mediului de afaceri.   Serghei Pușcuța s-a referit la contextul bugetar al anului 2020, care a fost marcat de situația epidemiologică, dar și de secetă. După cum a menționat ministrul, cea mai afectată perioadă a fost luna aprilie, când veniturile au scăzut în medie cu circa 30% comparativ cu luna similară din anul 2019. Totodată, vicepremierul a dat asigurări că în ultimele trei luni ale anului curent vom avea un sistem bugetar echilibrat, ținând cont de faptul că în această perioadă, tradițional, se efectuează cele mai multe cheltuieli din buget.

Autoritățile și instituțiile bugetare desfășoară activități comerciale conform actelor normative în vigoare, având la bază contracte de vânzare-cumpărare a mărfurilor, serviciilor sau de executare a lucrărilor cu diferite persoane juridice sau fizice ca rezultat al cărora apar creanțe ale clienților și datorii cu furnizorii. Acest sector al contabilității bugetare este aplicabil la toate entitățile bugetare și necesită o atenție deosebită.   În ediția din decembrie a revistei „monitorul fiscal FISC.md” autorul Elena Taban propune articolul „Contabilitatea creanțelor și datoriilor cu clienții și furnizorii în cadrul entităților bugetare”, în care menționează că, conform pct. 3.4.1 din OMF nr.216/2015, creanța financiară oferă dreptul unei instituții bugetare – proprietar al activului (creditor) să primească una sau mai multe plăți de la altă instituție bugetară sau agent economic (debitor) conform condițiilor și prevederilor stipulate în contractul încheiat între ambele părți.

Entitățile din sistemul bugetar sunt obligate să prezinte rapoartele financiare pentru anul 2021 pe suport de hârtie și  în format electronic, prin Sistemul Informațional de Gestionare a Finanțelor Publice al Ministerului Finanțelor (modulul CNFD) strict în termenele stabilite pentru autoritățile  publice centrale și direcțiile finanțe ale unităților administrativ-teritoriale în Anexele 1 și 2 la OMF nr. 144 din  09.12.2021 și variază între 14 februarie și 3 martie 2022. La  rândul lor, conform pct. 2 din ordinul menționat, conducătorii autorităților publice centrale, șefii direcțiilor finanțe ale unităților administrativ-teritoriale (UAT) pentru asigurarea  prezentării rapoartelor financiare pentru anul 2021 în termenele menționate stabilesc termenele de prezentare a rapoartelor financiare pentru entitățile bugetare subordonate.

Cele mai importante modificări ale legislației fiscale și vamale pentru anul 2022, care se regăsesc în Legea nr. 204/2021 cu privire la modificarea unor acte normative, se rezumă și la trei aspecte importante pentru rezidenții parcului pentru tehnologia informației. Astfel, update-ul legislativ nu a ocolit sectorul IT, dar, din contra, a încercat să soluționeze dilemele existente și interpretabile.   În continuare, se prezintă o sistematizare a  modificărilor legislative intrate în vigoare din 1 ianuarie  2022.   Revizuirea metodei de calculare a amortizării

Politicile contabile se perfectează printr-un document de dispoziție (hotărâre, dispoziție, ordin etc.) emis de către persoanele responsabile de ținerea contabilității și raportarea financiară şi se aplică tuturor subdiviziunilor entității începând cu prima zi a perioadei de gestiune următoarei celei în care politicile contabile au fost aprobate. Mai multe detalii despre elaborarea, prezentarea și publicarea politicilor contabile ale entităților din sectorul corporativ, cititorii pot afla din materialul publicat în ediția nr. 4 (67) din luna iunie, care în curând va ieși de sub tipar. Articolul este elaborat de Lidia Foalea și Valentina Panuș și e disponibil în rubrica Contabilitate practică.

Beneficiari ai Programului de subvenționare a dobânzilor  vor putea fi întreprinzătorii creditați și de către organizațiile de creditare nebancară. Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul   de lege pentru modificarea și abrogarea unor acte legislative ce are ca scop asigurarea accesului mai multor agenți economici cu lichidități în condițiile crizei pandemice la soluții optime de suport. În acest sens, se propune completarea art. I din Legea nr. 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător. 

Aprecierea impactului pandemiei asupra mediului de afaceri din Republica Moldova, măsurile de susținere a activității de întreprinzător pe domeniul fiscal și de asigurărilor sociale în aceste condiții, dar și provocările pentru angajatori și angajați pe segmentul relațiilor de muncă au fost subiectele examinate în prima zi a Conferinței Naționale a Contabililor MoldTax 2.0.   Riscurile economice, fiscale, psiho-emoționale au fost evidențiate de toți speakerii  Conferinței, sinceritatea acestora fiind înalt apreciată de 125 de contabili participanți la evenimentul organizat de Proactive.

Operatorii din domeniul turismului vor avea un termen de 540 de zile ca să restituie plățile pentru pachetele turistice, în cazul rezoluțiunii contractelor încheiate în perioada octombrie 2019 – 17 martie 2020. Executivul a oferit aviz pozitiv unei inițiative legislative ce prevede modificarea Codului civil.

Pe parcursul anului curent, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică va verifica 16 agenți economici, potrivit Planului controalelor pentru anul 2020 aprobat de autoritate. Controalele se vor efectua pentru următoarele genuri de activitate: • distribuția gazelor naturale și a energiei electrice • comercializarea cu amănuntul a gazului lichefiat, benzinei și motorinei la stațiile de alimentare

Casa Naţională de Asigurări Sociale vine cu unele precizări şi răspunsuri la întrebările, parvenite de la reprezentanţii mediului de afaceri în situația de suspendare a activității a mai multor agenți economici. În prezent unele entităţi economice şi-au sistat activitatea pe perioada stării de urgenţă, iar angajaţii se află în şomaj tehnic în conformitate cu prevederile art. 80 al Codului muncii. În perioada şomajului tehnic, salariaţii beneficiază lunar de o indemnizaţie ce nu poate fi mai mică de 50% din salariul lor de bază.

Prelungirea termenului de prezentare a dărilor de seamă fiscale se va efectua de către contribuabil prin prezentarea Serviciului Fiscal de Stat (SFS) a dărilor de seamă fiscale pentru taxele locale în termen de până la 25 iulie 2020, conform prevederilor art. 187 din Codul fiscal (CF). Prevederea este inclusă în proiectul Procedurii de prelungire a termenului de prezentare a dărilor de seamă fiscale și de achitare a obligațiilor fiscale aferente taxelor locale pentru primul trimestru al anului 2020 (Procedura), care a fost elaborat de către SFS în scopul asigurării executării pct. 7 din Dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale a RM (Comisia) nr. 16 din 10 aprilie 2020.

Prin Hotărârea Guvernului nr.8/2021 a fost modificat Regulamentul privind casarea bunurilor uzate, raportate la mijloacele fixe, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.500/1998 (în continuare – Regulament), scopul modificărilor fiind simplificarea procedurii de casare a mijloacelor fixe cu ulterioara verificare de către organele de conducere (consiliul societății pe acțiuni/întreprinderii de stat, comisia de cenzori, societatea de audit) a tuturor acțiunilor întreprinse în acest sens.    Procesul de casare a mijloacelor fixe reglementat de Regulament anterior era unul anevoios, deseori creând dificultăți,

Contextul anului 2020 a determinat necesitatea identificării și promovării unor măsuri ce au drept scop atenuarea efectelor crizei pandemice și relansarea economiei naționale, prin diminuarea presiunii fiscale, implementarea de noi mecanisme de subvenționare, perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea previzibilității impunerii. Mai multe detalii despre particularitățile politicii atât fiscale cât și vamale pentru anul 2021 aveți ocazia să aflați din articolul elaborat de Dorel Noroc și Corina Alexa, disponibil în nr. 2 (65) a revistei ”monitorul fiscal FISC.md”.

Potrivit art. 5 pct.15) din Codul fiscal, reprezentanţa permanentă sau bază fixă reprezintă un loc fix de afaceri prin care nerezidentul desfăşoară, integral sau parţial, activitate de întreprinzător în Republica Moldova, fie direct, fie printr-un agent cu statut dependent, inclusiv:

Standardele Internaționale de Contabilitate nu prevăd clasificarea activelor ca obiecte de mică valoare și scurtă durată. Totodată, apreciere elementelor corporale ca imobilizări corporale urmează a fi determinată conform prevederilor Standardulului Internațional de Contabilitate 16 „Imobilizări corporale”, aplicat pe teritoriului Republicii Moldova, potrivit Ordinului Ministerului Finanțelor nr. 109 din 19 decembrie 2008 Standardul Internațional de Contabilitate 2 „Stocuri”.

Procesul de privatizare constituie un element ce necesită o reglementare vădită și minuțioasă. Reglementările legislative ce țin de subiectul dat, atât domeniul privatizării, cât și cel al deetatizării, au fost sistematizate și enunțate în Legea nr.121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, sub incidența căreia cad proprietatea publică a statului şi proprietatea publică a unităţii administrativ-teritoriale, cu excepţia finanţelor publice şi a locuinţelor.

În ședința lărgită de luni, 3 februarie, a Colegiului Ministerului Finanțelor, la care au participat Prim-ministrul Ion Chicu, conducerea Ministerului Finanțelor și ale entităților subordonate autorității, au fost expuse patru prezentări, inclusiv a raportului de activitate a Centrului de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) în anul 2019 și prioritățile instituției pentru anul 2020. Directorul interimar al CTIF, Vitalie Coceban, a subliniat că, instituția și-a atins obiectivele asumate privind asigurarea funcționalității neîntrerupte a sistemelor informaționale ale Ministerului Finanțelor, Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal,