Executivul a dat aviz pozitiv pentru proiectul de lege ce prevede revizuirea eșalonată a perioadelor de reexaminare a pensiilor pentru limită de vârstă în raport cu stagiul de cotizare cumulat după realizarea dreptului la pensie. Documentul a fost publicat în MO din 29 noiembrie curent (Hotărârea Guvernului nr.584 din 27 noiembrie 2019). Astfel, alin. 42 al art.33 din Legea nr. 156 privind sistemul public de pensii va fi expus în redacție nouă și prevede micșorarea termenului de reexaminare a pensiilor vizate. Dacă la momentul actual pensiile stabilite după 1 ianuarie 1999 și până la 1 ianuarie 2019 se preconizează a fi reexaminate până la 1 ianuarie 2027 (în funcție de stagiul de cotizare realizat după atingerea vârstei de pensionare), noul termen-limită de revizuire a acestor prestații sociale poate fi stabilit pentru 1 ianuarie 2023.

În Monitorul Oficial de astăzi, 30 martie, Ministerul Finanțelor a publicat Ordinul nr.32 din 23 martie 2023 cu privire la modificarea Ordinului ministrului finanțelor nr.209/2015. În continuare oferim posibilitatea de a consulta integral documentul publicat. În temeiul punctului 9 subpct.11) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanțelor,

Cabinetul de miniștri a susținut în cadrul ședinței din 30 noiembrie curent un șir de modificări la Hotărârea Guvernului nr. 636 din 11 decembrie 2019 prin care a fost aprobat Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2020-2023.   Conform autorilor, revizuirea Planului a fost efectuată în urma analizei informației prezentate de autoritățile publice pentru primele nouă luni ale anului curent, precum și în baza monitorizării lunare asigurate de Cancelaria de Stat, fiind constatat că, din totalul celor 333 activități planificate pentru lunile ianuarie-septembrie ale anului 2020, au fost realizate circa 50% (166 activități), dintre acestea 47 înainte de termen.

Cadrul normativ ce stabileşte principiile de bază ale parteneriatului public-privat, formele şi modalităţile de realizare, procedura de iniţiere şi de realizare a acestuia, drepturile şi obligaţiile partenerului public şi ale partenerului privat, urmează a fi modificat.

Guvernanța corporativă reprezintă elementul de bază în buna gestionare a Asociațiilor de economii și împrumut (în continuare – AEÎ) și contribuie la gestionarea riscurilor aferente acordării împrumuturilor membrilor săi și a depunerilor de economii atrase de la ei.

În luna decembrie a anului 2022 au fost aprobate și publicate două ordine de modificare a Ordinului ministrului Finanțelor nr. 216/2015 cu privire la aprobarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi Normele metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar (în continuare – OMF nr. 216/2015), și anume

Se propune ca pentru orice modificare privind majorarea valorii contractului de PPP, obligația de asigurare a finanțării suplimentare să cadă în sarcina partenerului privat. Totodată, orice modificare în contract se va efectua prin semnarea de către părți a unui acord adițional, copia căruia se va transmite Agenției Proprietății Publice.

A fost ajustată legislația secundară cu privire la aprobarea regulilor de implementare a prețurilor de transfer...

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a înaintat pentru consultări publice proiectul Codului de guvernanță corporativă pentru întreprinderile de stat (în continuare - Cod), elaborat întru executarea Planului Național de dezvoltare pentru anii 2023-2025, aprobat prin HG nr.89/2023, prevederilor Strategiei cu privire la administrarea proprietății de stat

La 9 februarie, fiind publicată în MO, a intrat în vigoare Legea nr.1 din 2 februarie 2023 pentru modificarea unor acte normative, care vizează revizuirea cadrului normativ privind nediscriminarea și asigurarea egalității și vizează șase legi.

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) va publica lista agențiilor private care își desfășoară activitatea în domeniu, care vor fi selectate în conformitate cu prevederile legislației și în baza unor criterii stabilite.

Ministrul Economiei și Infrastructurii, Anatol Usatîi, la prezentarea de ieri, 3 martie 2020, a studiului „Costul reglementării de stat a activității întreprinderilor” realizat de Grupul Banca Mondială a declarat că evenimentul constituie o platformă excelentă şi unică pentru a trece în revistă realizările Guvernului privind crearea unui climat de afaceri favorabil, eficient şi prietenos, pe de o parte creionarea problemelor și obstacolelor percepute de business la interacțiunea cu autoritățile cu drept de reglementare, pe de alta parte. Realizat timp de 15 ani în Republica Moldova, monitorizând 18 domenii de intervenție din partea statului în activitatea agenților economici, acest studiu implică anumite costuri de conformare pentru întreprinderi reprezentând percepția managementului companiei asupra evoluției indicatorilor.

Interviu cu Victoria Cujba, Șefa Inspectoratului Control Financiar de Stat, cu care am discutat despre agenda complexă de lucru a echipei care veghează cheltuirea banilor publici.

În Monitorul Oficial din 17 ianuarie 2020, Consiliul de supraveghere publică a auditului a publicat Decizia nr. 33 din 23 decembrie 2019 cu privire la aprobarea Raportului privind respectarea procedurilor de control al calității auditului. Potrivit art. 24 din Legea nr. 271/2017 privind auditul situațiilor financiare, în vederea asigurării calității auditului, entitatea de audit elaborează și aprobă politicile şi procedurile de control al calităţii auditului. Totodată, aceasta este obligată să prezinte Consiliului de supraveghere publică a auditului, în termen de 4 luni de la sfârșitul fiecărei perioade de gestiune, un raport privind respectarea procedurilor de control al calității auditului, care conțin următoarele trei compartimente:

Beneficiari ai Programului de subvenționare a dobânzilor  vor putea fi întreprinzătorii creditați și de către organizațiile de creditare nebancară. Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul   de lege pentru modificarea și abrogarea unor acte legislative ce are ca scop asigurarea accesului mai multor agenți economici cu lichidități în condițiile crizei pandemice la soluții optime de suport. În acest sens, se propune completarea art. I din Legea nr. 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător. 

Mecanismul de impozitare progresivă a veniturilor persoanelor fizice-cetățeni, care poate fi pus în aplicare din 1 ianuarie 2023, presupune impozitarea cu 12% a venitului anual impozabil ce nu depășește plafonul de 1 mil. lei și, respectiv, cu 18% în cazul venitului anual ce depășește 1 mil. lei. Totodată, persoanelor fizice rezidente care obțin un venit impozabil anual mai mic de 360 mii lei, li se va păstra dreptul de utilizare a scutirii personale, cuantumul căreia pentru anul viitor rămâne la nivelul anului 2022 (vezi prevederile art.33 din Codul fiscal).

Prin Legea nr. 212 din 20.07.2023, pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală), în vigoare din 01.01.2024, a fost revizuită redacția art. 123 din Codul fiscal (în continuare – CF), ce se referă la marcarea cu timbre de acciz a produselor din tutun.Astfel, art. 123 alin. (51) din CF stabilește că cartuşele pentru ţigarete electronice

Pe parcursul ultimului deceniu, controlul gestionării responsabile și conforme a patrimoniului public, delimitarea și modul de transmitere a acestuia către întreprinderile de stat și municipale se află în vizorul Curții de Conturi. Și asta din considerentul că deseori în acest context se constată neconformități în transmiterea patrimoniului public...

Prin Legea nr.212/2023 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală) au fost operate un șir de modificări la Codul fiscal și alte acte normative conexe. În continuare vom prezenta principalele modificări/completări

Regulamentul cu privire la atribuirea categoriilor de vulnerabilitate energetică și modul de stabilire și plată a compensațiilor pentru achitarea facturilor la energie va fi ajustat. Astfel, consumatorilor casnici, care au coeficientul R mai mare sau egal cu 15%, dar mai mic decât 35%, li se va atribui categoria de vulnerabilitate energetică medie,