Reprezentanții direcțiilor raionale de finanțe au fost familiarizați, în cadrul ședinței de lucru desfăşurate la Ministerul Finanţelor ieri, 18 septembrie, cu particularitățile elaborării și prezentării proiectelor de bugete locale pentru 2019 și a estimărilor pe 2020-2021, a proiectului bugetului la compartimentul venituri, estimarea cheltuielilor de personal și împrumuturi. Alte particularități au vizat planificarea cheltuielilor pentru întreținerea instituțiilor de învățământ, cultură și pentru compartimentul protecția socială. Participanții au exprimat unele îngrijorări ce ţin de posibila diminuare a încasărilor la bugetele locale în urma reformei fiscale din anul curent. În replică, Ion Chicu, Secretarul general de stat al Ministerului Finanțelor, a menționat că practica demonstrează că, dimpotrivă, relaxarea fiscală duce la majorarea încasărilor.

Deși reflectarea în evidența contabilă a autorităților/instituțiilor bugetare a cheltuielilor de reparații curente/capitale, la prima vedere, pare a fi una destul de simplă, totuși încă mai există interpretări diferite cu privire la modul de contabilizare a acestor operațiuni economice.

Structura financiară a Asociației de economii și împrumut (AEÎ) este cel mai important factor generalizator în determinarea potențialului de creștere, a capacității de a genera avantaje economice, venit, profit și a durabilității financiare generale. Indicatorii ce determină structura financiară a AEÎ exprimă cele mai importante elemente patrimoniale ale acesteia. Structură financiară se consideră eficientă dacă ea asigură AEÎ protecția activelor și creșterea lor reală. Grupa de indicatori E. Eficiența structurii financiare utilizați în sistemul PEARLS estimează activele, datoriile și capitalul propriu și recomandă o structură „ideală” a bilanțului AEÎ:

În contextul reformelor fiscale menite să asigure o mai bună echitate și eficiență în sistemul de impozitare, prin Legea nr. 187/2025 au fost aprobate o serie de modificări importante la Codul fiscal, cu aplicabilitate

„Misiunile diplomatice trebuie să depună eforturile necesare pentru atragerea investițiilor și promovarea exporturilor, identificând companiile țintă și convingându-le să stabilească relații comerciale cu Republica Moldova”. Solicitarea a venit din partea ministrului Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, în cadrul evenimentului de lansare a Cursului de Instruire pe Diplomație Economică. Atașații economici ai birourilor comercial-economice din cadrul Ambasadelor acreditate peste hotare au fost familiarizaţi cu practica altor țări în domeniul diplomației economice.

Guvernul Republicii Moldova a aprobat inițierea negocierilor cu Guvernul Republicii Franceze asupra proiectului Convenției pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit. O hotărâre în acest sens a fost aprobată astăzi, 26 februarie 2020, în cadrul ședinței Executivului. Potrivit Vicepremierului, Serghei Pușcuța, această convenție are drept scop dezvoltarea relațiilor economice dintre cele două state, atât în domeniul eliminării dublei impuneri a persoanelor fizice și juridice, cât și în scopul atragerii investițiilor străine: „Prevederile Convenției se asează pe crearea unor sisteme fiscale care ar coordona acțiunile aferente impunerii fiscale între cele două țări, precum și eliminării discriminării fiscale sub orice formă, fapt care va asigura condiții favorabile de efectuare a activității economice externe și de consolidare a relațiilor economice”. Instituția responsabilă pentru negocierea și semnarea proiectului Convenției respective este Ministerul Finanțelor. Precizăm că, actualmente Republica Moldova aplică Convenții pentru evitarea dublei impuneri cu 50 de state.

Anterior efectuării activităților investiționale în domeniile de importanță pentru securitatea statului sau al căror obiect constituie bunuri de importanță pentru securitatea statului, oricare investitor potențial va fi obligat să obțină aprobarea prealabilă a Consiliul pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță pentru securitatea statului, organ colegial al Guvernului.   Punerea în aplicare în RM a acestei norme este prevăzută de proiectul legii privind mecanismul de examinare a investițiilor de importanță pentru securitatea statului, susținut de către comisia parlamentară economie, buget și finanțe și propus pentru a fi examinat în cadrul următoarei ședințe a Legislativului.

În Regulamentul privind condițiile și procedura de acordare a subvențiilor în avans pentru proiectele start-up din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural (FNDAMR) au fost operate modificări. Ordinul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului nr. 84 din 14 aprilie 2021 cu privire la modificarea Ordinului MADRM nr. 153/2018 cu privire la implementarea HG nr. 507/2018 pentru aprobarea Regulamentului menționat a fost publicat în MO.   Astfel, Ordinul 153/2018 va conține și cererea de solicitare a subvenției în avans pentru submăsurile nr.1-5 (stimularea investițiilor pentru producerea legumelor și a fructelor pe teren protejat; stimularea investițiilor pentru înființarea, modernizarea și defrișarea plantațiilor multianuale; stimularea investițiilor pentru utilarea și renovarea tehnologică a fermelor zootehnice;

 Salariaţii cu obligaţii familiale nu pot renunţa la drepturile ce le sunt recunoscute de legislaţia muncii. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la garanţii de muncă în legătură cu maternitatea și paternitatea. Orice înţelegere prin care se urmăreşte renunţarea salariatului la drepturile sale de muncă sau limitarea acestora este nulă.

Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF) a înaintat pentru consultări publice proiectul privind modificarea unor acte normative ale CNPF (proiect) ce vizează operarea amendamentelor la Hotărârea CNPF nr.1/11/2015 cu privire la aprobarea Regulamentului privind reorganizarea și dizolvarea organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare și societăților de administrare fiduciară a investițiilor (Regulament) și Hotărârea CNPF nr.10/19/2015 cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de ținere a registrului deținătorilor de unități de fond.  

Autoritățile își propun ca până în anul 2023 cifra de de afaceri a companiilor din sectorul TI să crească până la $ 500 mil. Obiectivul se regăsește în Strategia de dezvoltare a industriei tehnologiei informației și a ecosistemului pentru inovare digitală pe anii 2018-2023, care a fost aprobată ieri de cabinetul de miniștri.

În trimestrul I din anul 2021 entitățile cu 5 și mai mulți salariați din sectorul real și instituțiile bugetare au realizat investiţii în active imobilizate în valoare de 3,8 mld. lei, acestea fiind în creștere cu 14,8% faţă de perioada similară din anul 2020, comunică Biroul Naţional de Statistică.   Astfel, în primele trei luni ale anului curent investițiile în imobilizări corporale au constituit 3,7 mld. lei, ceea ce constituie 96,7% din valoarea totală a investițiilor în active imobilizate, marcând o creștere cu 13,9% față de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Pentru menținerea forței de muncă calificate și atragerea de noi specialiști, angajatorii au tendința să diversifice pachetul social acordat salariaților, prin oferirea diverselor facilități, cum ar fi:

Pentru angajatorii care recurg în perioada de vară (și nu doar) la angajarea persoanelor cu vârsta de până la 18 ani, publicăm în ediția din iunie a revistei „monitorul fiscal FISC.md” un articol din care cei interesați vor afla care sunt normele juridice în vigoare cu privire la garanţiile de muncă pentru această categorie de salariaţi.   Din start autorul, Olga Donciu, atrage atenția că parte a contractului individual de muncă (CIM) în calitate de salariat poate fi persoană fizică la împlinirea vârstei de 15 ani în condiţiile stabilite de legislaţia muncii.  

Agricultura reprezintă sectorul economiei naționale cel mai vulnerabil și expus riscurilor naturale/schimbărilor climatice, crizelor energetică și regională. Factorul principal ce determină mărimea, calitatea și stabilitatea producției agricole în RM îl constituie condițiile agro-climaterice

Prin derogare de la prevederile art. 88 din Legea nr. 1134/1997 privind societățile de acțiuni și art. 32 din Legea nr. 260/2017 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a RM (CC), Curtea de conturi va efectua auditul conformității cheltuielilor și investițiilor capitale la societățile comerciale din domeniul gazelor naturale, prevede proiectul de lege cu privire la efectuarea auditului public extern în domeniul gazelor naturale înregistrat în Parlament de un grup de deputați în calitate de inițiativă legislativă.   Potrivit documentului, auditul, în condițiile aprobării în redacția propusă, se va desfășura la societățile pe acțiuni, la entitățile de drept public, precum și la alte persoane juridice afiliate acestora în partea ce ține de domeniul gazelor

Parlamentul a adoptat în prima lectură amendamentele necesare la legislația în vigoare, care au drept scop îmbunătățirea cadrului legal cu privire la activitatea ZEL-urilor din Chișinău, Bălți și Ungheni, dar și optimizarea unor teritorii ale acestora. Datele oficiale denotă că volumul total al investițiilor în Zonele Economice Libere ale Moldovei au atins la finele anului 2017 $350 mil., în creștere cu 22,5% pe parcursul anului precedent. Totodată, volumul vânzărilor nete a sporit cu 49,1%, iar numărul angajaților rezidenţilor ZEL consituie circa 12 mii persoane.

Deficitul de resurse financiare și incertitudinile create de criza pandemică au determinat diminuarea investițiilor în active imobilizate. În anul 2020, acestea au însumat circa 27,1 mld. lei s-au micșorat cu 2,6% comparativ cu anul 2019. În Raportul Ministerului Economiei și Infrastructurii privind evoluția social-economică a RM se spune că cele mai afectate de criză au fost investițiile din sursele proprii ale agenților economici (-6,6%), generând și cel mai mare impact negativ asupra activității investiționale (-3,9 p.p.).   De asemenea, criza pandemică a influențat puternic fluxul investițiilor străine, care s-au diminuat în perioada analizată cu 15,8%. Constrângerile bugetare apărute în situația de criză au limitat cu 1,5% și investițiile din bugetul public național.

Efectuarea muncii suplimentare nu poate avea ca efect majorarea duratei zilnice a timpului de muncă peste 12 ore. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la limitarea efectuării a muncii suplimentare. În cazul în care solicită prestarea muncii suplimentare, angajatorul este obligat să asigure salariaţilor condiţii normale de muncă, inclusiv cele privind securitatea și sănătatea în muncă.

Până la 30 august curent, asociațiile de business din Moldova, din sectoarele turism, textile, industrii creative și vinuri, sunt invitate să depună dosarul de participare la concursurile de granturi lansate de către proiectul EU4Business: Connecting Companies (EU4BCC).   Proiectul va acorda asociațiilor de business din țările Parteneriatului Estic și din statele membre ale UE care au înregistrat ultimii ani o cifră de afaceri egală sau mai mare de 50 mii de euro, 28 granturi în valoare de 60 mii euro fiecare, pentru organizarea a 2 tipuri de activități: B2B Matching și vizite de studiu.