Rețeaua de Dezvoltare a Comunităților Rurale care include asociații obștești, producători agricoli, antreprenori, reprezentanți ai administrației locale, regionale, dar și naționale au examinat rezultatele Rețelei pentru anul 2021, raportul fiind prezentat în cadrul adunării generale a RDCR.   Aurelia Bondari, președinta RDCR a prezentat dare de seamă, în care a totalizat realizările din anul precedent, inclusiv elaborarea a două documente de poziție „Politici și cadru legal stimulatorii pentru cooperarea agricultorilor” și „Clasificarea categoriilor de producători agricoli în cadrul politicii de subvenționare”.

Mijloacele în formă de Drepturi Speciale de Tragere (DST) alocate de Fondul Monetar Internațional Republicii Moldova prin intermediul Băncii Naționale a Moldovei în sumă de 165 mld. DST se vor utiliza pentru finanțarea necesităților bugetului de stat. Executivul a aprobat în ședința de astăzi, 22 septembrie, proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea proiectului de lege privind utilizarea DST alocate de FMI.   După cum a comunicat ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi, la 2 august curent, Consiliul Guvernatorilor FMI a decis alocarea suplimentară de DST în sumă de $650 mld. (456 mld. DST) țărilor membre ale organizației.

Ținând cont de lansarea unei reformei naționale în Republica Estonia, cu care Moldova are semnat un Acord în domeniul asigurărilor sociale, partea estonă a solicitat ratificarea Protocolului de modificare a Acordului, proiectul căruia a fost examinat ieri, 30 septembrie, în cadrul ședinței de Guvern.    Potrivit documentului, reforma constă în schimbarea conceptului de incapacitate de muncă în capacitate de muncă, avându-se în vedere schimbarea atitudinii față de persoanele cu capacitatea redusă de muncă și în acordarea suportului acestora pentru a se integra mai ușor sau a se menține pe piața muncii.

Orice entitate – persoană fizică sau juridică, atât de drept public, cât şi privat, care desfăşoară activitate de întreprinzător, organizațiile necomerciale, inclusiv instituțiile publice, autoritățile publice centrale și locale, indiferent de domeniul de activitate, tipul de proprietate şi forma juridică de organizare,

Veniturile bugetului de stat pentru anul curent ar putea fi majorate cu 2634,9 mil. lei sau cu 5,2% față de indicatorul aprobat inițial, cheltuielile – cu 6884,9 mil. lei sau cu 10,6%, iar soldul bugetar ar putea crește cu 4250,0 mil. lei (28,1%).   În ședința de astăzi, 18 aprilie, Cabinetul de miniștri a votat proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea proiectului de lege privind modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2022 nr. 205/2021.   Astfel, veniturile bugetului de stat ar putea constitui 52,7 mld. lei datorită majorării veniturilor la componenta de bază cu 2,52 mld. lei și la veniturile proiectelor finanțate din surse externe – cu 115,2 mil. lei. Creșterea veniturilor provenite din impozite și taxe este estimată la circa 2,7%, a încasărilor din granturi – de 2 ori, precum și a încasărilor din alte venituri – cu circa 10,7%.

Planul de acțiuni al Executivului pentru anii 2021-2022 a intrat în vigoare, Hotărârea Guvernului nr. 235 din 13 octombrie 2021 cu privire la aprobarea acestuia fiind publicată în Monitorul Oficial din 5 noiembrie curent. Documentul a fost elaborat în vederea realizării obiectivelor de dezvoltare durabilă setate în Programul de guvernare și conține acțiuni specifice pentru 24 de domenii1.   Astfel, la capitolul finanțe publice obiectivul-cheie este gestionarea eficientă, prudentă, transparentă și corectă, asigurarea stabilității bugetar-fiscale, alocarea resurselor financiare publice în strânsă corelare cu prioritățile de politici, precum și accesarea asistenței externe pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă.

Fondul național pentru dezvoltare regională și locală (Fond) va fi format din resursele actuale ale Fondului național pentru dezvoltare regională, proiectele investiționale din domeniul alimentării cu apă și canalizare finanțate din sursele Fondului ecologic național, proiectele investiționale finanțate din sursele Fondului pentru eficiență energetică și proiectele investiționale din domeniul dezvoltării rurale finanțate din sursele Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural.   Autoritățile au elaborat și propun pentru consultări publice proiectul de lege privind Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală. Documentul poate fi consultat până la 2 decembrie curent.

În „Monitorul Oficial” nr. 249-250 din 17.07.2023 a fost publicat Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 64 din 14.07.2023 care prevede unele modificări la Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 94/2020

Din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural anual vor fi alocate mijloace financiare în volum de până la 5 % din valoarea totală a acestuia pentru finanțarea proiectelor de dezvoltare locală în cadrul Programului LEADER. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare propune pentru consultări publice proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Regulamentului privind  acordarea subvențiilor pentru dezvoltarea locală prin implementarea Programului LEADER, care poate fi consultat până la 7 februarie curent.   Regulamentul stabilește condițiile și procedura de verificare, selectare, acordare a subvențiilor, implementare și monitorizare a celor două măsuri de sprijin financiar:

Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii  (ODIMM) a lansat un nou concurs de granturi în cadrul programului „Femei în afaceri”. Astfel, până la 30 septembrie curent, persoanele interesate pot depune în format online proiectele investiționale.   La concurs pot participa companiile active pe piață până la 2 ani, gestionate de femei. Suma-limită a proiectului trebuie să constituie 165 mii lei, iar contribuția aplicantei va reprezenta 10%.

Necesitatea implementării raportării informațiilor privind impozitul pe venit în cadrul Uniunii Europene (UE) a fost stabilită de Parlamentul European în rezoluția sa din 26 martie 2019, prin care a fost subliniată necesitatea unei raportări publice pentru fiecare țară în parte ca mijloc de creștere a transparenței entităților și de consolidare a controlului public.

Îmbunătățirea cadrului normativ de reglementare a activității întreprinderilor mici și mijlocii (IMM), dezvoltarea ecosistemului antreprenorial și de inovare, îmbunătățirea culturii și abilităților antreprenoriale, sporirea accesului întreprinderilor la  resurse financiare, dezvoltarea infrastructurii de suport a afacerilor sunt sarcinile prioritare ce urmează a fi realizate în cadrul implementării Programului Național pentru Promovarea Antreprenoriatului și Creșterea Competitivității pentru anii 2022-2026 (Programul PACC), elaborarea acestuia fiind inițiată de Ministerul Economiei.   Conceptul PACC prevede și direcțiile conexe celor prioritare și planificate în noul document de politici publice care vor viza dezvoltarea regională și specializarea

Lipsa unei planificări adecvate a fluxurilor de numerar pe termen lung, întârzierile la plăți sau pierderea unui client crucial, împrumuturile excesive pentru a accelera creșterea afacerii, dar și aplicarea unei strategii de afaceri riscantă și nesigură, concurența și pierderea angajaților care contribuie la succesul afacerii se regăsesc printre motivele intrării întreprinderilor în stare de insolvență, constată autorii proiectului de hotărâre de Guvern cu privire la aprobarea Programului „A doua șansă”.   Potrivit documentului, Programul ce va fi implementat de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) va constitui o schemă de ajutor de minimis și cad sub incidența Legii cu privire la ajutorul de stat și a Regulamentului privind ajutorul de minimis.

Întreprinderile mici și mijlocii din Republica Moldova vor beneficia de suport financiar nerambursabil pentru digitalizarea afacerilor prin intermediul Programului de transformare digitală a IMM-urilor, ce urmează a fi implementat de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM).   Proiectul Hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Programului de transformare digitală a IMM-urilor este elaborat de Ministerul Economiei și propus pentru consultări publice (până la 28 decembrie curent).

Contabilitatea în sistemul bugetar este reglementată de cadrul normativ specific pentru acest domeniu, precum:

În primele nouă luni ale anului 2021, în bugetul asigurărilor sociale de stat au fost acumulate venituri în sumă totală de 20714,0 mil. lei, ceea ce constituie 78,5% din planul anual stabilit de 26400,5 mil. lei, comunică Casa Națională de Asigurări Sociale.   Potrivit Raportului operativ privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat, contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii au fost acumulate în sumă de 11735,5 mil. lei sau 77,8% din suma anuală prevăzută de 15080,1 mil. lei. Faţă de indicatorul realizat în aceeași perioadă a anului 2020, suma contribuţiilor de asigurări sociale de stat acumulate a înregistrat o creştere cu 1568,0 mil. lei sau cu 15,4%.

Cel mai mare salariu maxim oferit de angajatorii din țara nostră, potrivit Topului celor mai bine plătite 100 locuri de muncă vacante înregistrate la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, este cel de 50 mii lei și este oferit pentru ocuparea funcției de director în cadrul unei companii de produse cosmetice. Topul continuă cu salarii maxime de 20 mii lei oferite pentru ocuparea unor funcții vacante de consultant (în Ialoveni), mașinist la excavator (Cariera de granit și pietriș din Soroca), geodezist, mecanic auto, inginer programator, șofer autocamion (Ceadîr-Lunga), asamblor lemn și operator la telecomunicații.

Categoria beneficiarilor care pot aplica la Programul de Stat „Prima Casă” a fost extinsă.  Astfel, vor putea aplica persoanele care au vârsta până la 50 de ani, precum și persoana care deține, în proprietate exclusivă sau împreună cu alți membri ai familiei, o locuință, indiferent de suprafața acesteia, într-un sat (o comună), dobândită prin moștenire sau donație. Legea nr. 70 din 21 mai 2020 pentru modificarea Legii privind unele măsuri în vederea implementării Programului de stat „Prima casă” a fost publicată în Monitorul Oficial din 5 iunie curent. Aceasta mai prevede și extinderea categoriilor de beneficiari ai programelor de compensare derulate în cadrul Programului prin includerea persoanelor care au accesat un credit ipotecar până la lansarea Programului „Prima Casă”, precum și reducerea cotei participației proprii inițiale de la 10% până la 5% din prețul de procurare a locuinței.

În Monitorul Oficial din 13 august curent Curtea de Conturi a publicat Hotărârea nr. 44 din 28 iulie 2021 cu privire la auditul situațiilor financiare ale Operațiunii ”Modernizarea sectorului sănătății în Republica Moldova” încheiate la 31 decembrie 2020. Proiectul a fost implementat în baza unui Acord de finanțare, semnat în anul 2014, ce  prevede acordarea unui împrumut în valoare de 20 mil. drepturi speciale de tragere (DST), echivalentul a $30,8 mil. Finanțarea programului este acordată sub formă de suport bugetar, iar suma este debursată în baza realizării indicatorilor stabiliți între Banca Mondială, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Compania Națională de Asigurări în Medicină.

Programul național „Prima Casă” rămâne unul solicitat de persoanele fizice, oferindu-le posibilitatea de procurare a locuinței în condiții facilitare. Publicația noastră a venit cu prezentarea Programului la toate etapele de extindere a acestuia, iar astăzi oferim un ghid pentru potențialii beneficiari ai compensațiilor oferite din bugetul de stat participanților la respectivul program, ținând cont de dificultățile care le pot apărea la solicitarea compensațiilor.   1) Unde și cum poate fi completată cererea de acordare a compensației?    Cererea de acordare a compensației se completează online, prin intermediul portalului guvernamental