1. (29.1.3.1.35) Este deductibilă în scopuri fiscale suma TVA aferentă procurării imobilizărilor amortizabile în cazul modificării regimului fiscal sau în cazul schimbării destinaţiei utilizării acestora în procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător din impozabil în scutit de T.V.A. fără drept de deducere, în temeiul art. 102 din Codul fiscal?

Până în anul 2023 persoana fizică (angajată) a beneficiat de scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1) din Codul fiscal, însă din anul 2021 deținea certificatul unde avea stabilit statutul de persoană cu dizabilitate accentuată.

Contribuabilii (persoane fizice rezidente) care nu desfăşoară activitate de întreprinzător și care au un venit anual mai mare de 360 mii lei din surse impozabile, cu excepția veniturilor prevăzute la art. 901, nu vor avea dreptul să beneficieze de scutirea personală stabilită anual la art. 33 alin. (1) din Codul fiscal (CF). Ministerul Finanțelor propune spre consultare publică proiectul cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului. Scopul proiectului constă în aducerea prevederilor unor Regulamente în concordanță cu modificările și completările operate în CF prin Legea nr.122 din 16 august 2019 (publicată MO din 6 septembrie curent).

29.2.10.7 În ce termen persoanele fizice sunt obligate să înregistreze contractul de transmitere în posesie și/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietății imobiliare?

Ministerul Finanțelor comunică despre inițierea elaborării proiectului hotărârii Guvernului pentru modificarea anexei nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.10/2012 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la delegarea salariaților entităților din Republica Moldova.    Inițiativa are drept scop suplinirea actului  normativ vizat cu prevederi consemnate din recentele modificări aplicate cadrului normativ în vigoare, în legătură cu evoluția pandemică mondială a virusului COVID-19. 

În Monitorul Oficial de astăzi, 13 mai, au fost publicate cele trei legi, prin care modificările aprobate de Parlament pe data de 5 mai 2022 sunt puse în aplicare.   Astfel, Legea nr. 112/2022 reflectă intervențiile operate în Legea bugetului de stat pentru anul 2022. Potrivit acesteia, veniturile bugetului de stat pentru anul curent se majorează cu 2634,9 mil. lei (cu 5,3% față de indicatorul aprobat inițial) și vor constitui 52701,5 mil. lei, în timp ce cheltuielile cresc cu 6884,9 mil. lei (cu 10,6%) și ajung la nivelul de 72087,5 mil. lei. La rândul său, deficitul bugetar se majorează cu 4250,0 mil. lei sau cu 28,1%, până la 19386,0 mil. lei.

31.5.8 Noțiunea de „tranzacție” prin prisma Legii nr. 845/1992 poate fi calificată similar noțiunii de „plată” pentru bunurile sau serviciile comercializate?

În Monitorul Oficial din 18 martie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 161 din 16 martie 2022 prin care Regulamentul privind modul de plată a pensiilor stabilite în sistemul public de pensii, alocaţiilor sociale de stat, alocaţiilor lunare de stat, indemnizațiilor, plăților periodice capitalizate şi suportului financiar de stat și Regulamentul privind modalitatea de calculare a pensiilor și modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiilor sunt aduse în concordanță cu prevederile legislației recent puse în aplicare.   

Astăzi, 19 ianuarie 2023, autoritatea fiscală a publicat în MO Ordinul nr.01 din 5 ianuarie curent, prin care a fost aprobată Lista persoanelor cu drept de evaluare a bunurilor sechestrate de către Serviciul Fiscal de Stat. În continuare persoanele interesate pot consulta documentul publicat.

Stimați contribuabili,  vă informăm că a fost actualizată Baza generalizată a practicii fiscale. Actualizarea a fost efectuată prin Ordinul SFS nr.647 din 28.12.2020

Persoana juridică a procurat de la persoană fizică care desfășoară activitate independentă mărfuri. Ce document primar urmează să perfecteze SRL și dacă se include venitul achitat persoanei fizice care desfășoară activitate independentă pentru procurarea mărfii,

În prezent, în Republica Moldova nu există un sistem electronic de evidență integrată și sistematizată a informației aferente persoanelor angajate — cetățeni ai RM, cetățeni străini și apatrizi, inclusiv a informațiilor aferente rapoartelor de muncă ale acestora. Astfel, unicele surse de informații cu privire la persoanele angajate sunt datele declarate de către angajatori în dările de seamă fiscale prezentate Serviciului Fiscal de Stat (SFS), informațiile pe care le dețin Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) și Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) privind persoanele asigurate.

În cadrul ședinței din 15 noiembrie curent, cabinetul de miniștri a aprobat proiectul legii privind efectuarea decontărilor în numerar, elaborat în scopul instituirii unui cadru normativ ce va reglementa normele de efectuare a tranzacțiilor

Contextul anului 2020 a determinat necesitatea identificării și promovării unor măsuri ce au drept scop atenuarea efectelor crizei pandemice și relansarea economiei naționale, prin diminuarea presiunii fiscale, implementarea de noi mecanisme de subvenționare, perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea previzibilității impunerii. Mai multe detalii despre particularitățile politicii atât fiscale cât și vamale pentru anul 2021 aveți ocazia să aflați din articolul elaborat de Dorel Noroc și Corina Alexa, disponibil în nr. 2 (65) a revistei ”monitorul fiscal FISC.md”.

Orice persoană, săvârşind o faptă socialmente periculoasă prevăzută de Codul penal (CP), cauzează prejudicii societăţii. Toate relaţiile ocrotite de legea penală şi care sunt încălcate ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni, în teoria şi practica dreptului penal constituie obiectul infracţiunii. Obiectul juridic generic al infracţiunilor prevăzute la Capitolul X din CP, în care se regăsește și art. 2441 – Evaziunea fiscală a persoanelor fizice, îl constituie relaţiile sociale cu privire la economia națională, bazate pe principiile de desfășurare a activității economice: libertatea activității, exercitarea acesteia în temeiuri legale, concurența loială a subiectelor, buna-credință a subiectelor, interzicerea formelor vădit infracționale ale conduitei subiectelor activității economice.

Parlamentul, în cadrul ședinței plenare din 29 februarie anul curent, a aprobat în a doua lectură proiectul Legii cu privire la decontările în numerar, prevederile căreia se vor aplica din 1 ianuarie anul 2025.

La invitaţia entităţii „X” în Republica Moldova sosește un rezident din Turcia pentru a presta servicii de consultanță în cadrul acesteia. În acest sens, entitatea suportă cheltuielile pentru bilete de călătorie, cazare și hrană în folosul acestuia din contul entității.

Patenta de întreprinzător, conform prevederilor Legii nr. 93/1998 cu privire la patenta de întreprinzător, este un certificat de stat nominativ, ce atestă dreptul de a desfăşura genul de activitate de întreprinzător indicat în ea în decursul unei anumite perioade de timp. Totodată, desfășurarea activității în baza patentei se permite cu condiția ca veniturile din vânzări ale titularului acesteia să nu depășească 300 mii lei într-o perioadă de 12 luni consecutive.

Agentul economic X deține Notificare privind inițierea activității de comerț „Comerțul cu ridicata a mașinilor agricole, echipamentelor și furniturii în depozit semideschis”, cod CAEM 4661. Totodată, în decizia privind stabilitarea taxelor locale pentru anul 2021, adoptată de către AAPL, categoria de „unități de comerț cu ridicata” nu se regăsește. Având în vedere acest fapt, are obligația agentul economic X de a calcula și achita pentru acest obiect taxa pentru unitățile de comerț și/sau de prestări servicii (taxa)?

Codul civil defineşte contractul de donaţie drept unul prin care o parte, numită donator, măreşte din contul său, cu titlu gratuit, patrimoniul altei persoane, numită donatar. Altfel spus, donaţia este un contract solemn prin care donatorul, cu intenţie liberală îşi micşorează patrimoniul său în favoarea donatorului, fără a urmări de la aceasta o contraprestaţie. Art. 1198 din Codul civil (CC) defineşte contractul de donaţie şi, pornind de la definiţia expusă în articolul respectiv, ajungem la concluzia, conform căreia contractul de donaţie constituie un contract prin care o parte se obligă a transmite celeilalte părţi, cu titlu gratuit, în proprietate un bun. Prin urmare, drept efect al contractului încheiat apare obligaţia donatorului de a transmite bunul.