Este sau nu în drept contribuabilul să inițieze procedura de distrugere a documentelor din evidența contabilă, inclusiv a documentelor primare pentru perioada până în 2012? În conformitate cu art. 3 alin. (1) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 (Legea nr. 287/2017), prin document primar se înțelege orice confirmare documentară care justifică producerea faptelor economice sau care acordă dreptul de a le efectua (produce), certifică producerea unui eveniment.

Comisia de examinare a condițiilor de înregistrare a Grupurilor de acțiune locală (GAL) va fi formată din 7 membri: trei reprezentanţi ai organului central de specialitate, un reprezentant al Agenției Servicii Publice, un reprezentant al Rețelei Naționale LEADER din RM, un reprezentant al Rețelei de Dezvoltare a Comunităților Rurale, precum și un reprezentant al Congresului Autorităților Locale din Moldova, prevede proiectul Regulamentului privind procedura de examinare a condițiilor de înregistrare a GAL, propus pentru consultări publice.   Documentul este elaborat de către Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, care și va institui Comisia în scopul examinării actelor de constituire și a strategiei de dezvoltare locală ale GAL-ului.

Cabinetul de miniștri a susținut în ședința de ieri inițierea negocierilor asupra proiectului Contractului de finanțare între Republica Moldova și Banca Europeană de Investiții (BEI) privind interconectarea reţelelor Moldova-România.

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) va beneficia de oportunitatea preluării a celor mai bune practici ale partenerilor din Lituania privind modernizarea și asigurarea securității cibernetice a sistemelor informatice din domeniile finanțelor publice, fiscal și vamal. Acesta este unul din principalele rezultate ale vizitei de studiu efectuată săptămâna trecută la Vilnius de o delegație a CTIF condusă de șeful departamentului tehnologii informaționale al instituției, Radu Cornea. Vizita delegației a fost organizată cu concursul ambasadei Republicii Moldova în Lituania în scopul familiarizării specialiștilor IT din cadrul CTIF cu experiența colegilor lituanieni privind administrarea, dezvoltarea și asigurarea securității cibernetice a sistemelor informatice de importanță statală, digitizarea serviciilor publice în conformitate cu standardele și practicile europene.

În corespundere cu dispoziţiile prevăzute de art. 8 (1) (a) i) din Acordul privind aplicarea art. VII al Acordului General pentru Tarife Vamale și Comerț (GATT), 1994 (în continuare, Acord) la care Republica Moldova este parte:

Transportul de mărfuri şi pasageri în Republica Moldova, în anul 20161 Biroul Naţional de Statistică informează că în luna decembrie 2016 întreprinderile de transport feroviar, rutier, fluvial şi aerian au transportat 1,2 mil. tone de mărfuri, cu 1,3% mai puţin faţă de luna precedentă şi cu 12,8% mai mult în raport cu luna decembrie 2015.

În conformitate cu prevederile art.901 alin.(35) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 reţin un impozit în mărime de 6% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), pe veniturile obţinute de către acestea aferente livrării producţiei din fitotehnie şi horticultură în formă naturală, inclusiv a nucilor şi a produselor derivate din nuci, şi a producţiei din zootehnie în formă naturală, în masă vie şi sacrificată, cu excepţia laptelui natural.

Noţiunile din Codul fiscal (CF) ce se aplică în scopul impozitării, fără modificarea statutului juridic al persoanelor juridice şi fizice, sunt completate cu activitatea profesională în domeniul sănătății, care, conform noilor prevederi ale art.5 din CF, reprezintă exercitarea independentă a profesiunii de medic în una dintre formele de organizare a activității profesionale prevăzute de Legea ocrotirii sănătății.

Politicile naționale existente nu asigură un sistem de management integrat al calității aerului, iar măsurile întreprinse de către responsabilii în domeniu sunt inferioare celor comunitare și nu sunt efective, a stabilit Curtea de Conturi în urma unui audit de mediu privind calitatea aerului în Republica Moldova.

Biroul Naţional de Statistică informează că în luna aprilie 2018, producția industrială (serie brută) s-a majorat față de luna corespunzătoare din anul precedent cu 13,3%, ca urmare a creșterii producției industriale în industria prelucrătoare (+13,6%) și la producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+16,8%). Totodată, s-a înregistrat descreștere în industria extractivă (-7,5%).

Pe parcursul anului 2017 Curtea de Conturi a realizat 16 misiuni de audit financiar, în creștere față de anul 2016, când au fost desfășurate 5 astfel de misiuni. În Monitorul Oficial din 9 iunie curent a fost publicată Hotărârea cu privire la aprobarea Raportului de activitate al Curții de Conturi pe anul 2017.

Lista agenților economici – întreprinderi ale industriei ușoare și a tipurilor de servicii prestate de către aceștia pe teritoriul Republicii Moldova solicitanților plasării mărfurilor sub regim vamal de perfecționare activă scutite de TVA cu drept de deducere a fost actualizată. În Monitorul Oficial din 12 iulie curent a fost publicat Ordinul Ministerului Economiei nr. 159 din 08.07.2019 cu privire la aprobarea completărilor ce se operează în anexa la Ordinul nr. 66 /2010.

În Monitorul Oficial Nr. 27-32 (6422-6427) de mâine, 26 ianuarie 2018, vor fi publicate următoarele documente oficiale. PARTEA I Legi, hotărîri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova

Conform art. 1242 alin. (1) Cod civil (CC), prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părţi (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeași sumă sau bunuri de același gen, calitate și cantitate la expirarea termenului pentru care i-au fost date. Din esenţa și natura juridică a contractului de împrumut rezultă că acesta este un acord de voinţă între împrumutător și împrumutat, de regulă gratuit, dacă legea sau contractul nu prevede altfel. 

Pe data de 15 octombrie curent expiră termenul-limită în care proprietarii de bunuri imobiliare pot să achite a doua parte a impozitului pe bunurile imobiliare. În acest context, Serviciul Fiscal de Stat reamintește că, potrivit prevederilor Codului fiscal al Republicii Moldova, impozitul pe bunurile imobiliare se achită în două părți egale, până la data de 15 august și, respectiv, 15 octombrie, în bugetul unității administrativ-teritoriale în care este amplasat bunul imobiliar. Sugerăm deținătorilor de bunuri imobiliare care încă nu au reușit să-și onoreze obligațiunea de achitare, să nu ezite plata impozitului până la data de 15 octombrie curent (1/2 din suma totală).

Restituirea impozitului pe venit achitat sau care a fost reținut în plus persoanelor fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător se efectuează în corespundere cu prevederilor Titlului II al Codului fiscal și art.175 și art.176 din Titlul V al CF. Astfel, restituirea mijloacelor băneşti presupune rambursarea acestora, constatate ca plătite în plus sau a celor care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituite la contul contribuabilului.

În scopul eficientizării și unificării politicii fiscale și vamale, Ministerul Finanțelor lansează colectarea propunerilor ce vizează politica fiscală și vamală pentru anul 2020. Ministerul roagă respectuos prezentarea propunerilor pe suport de hârtie sau la adresa electronică: cancelaria@mf.gov.md până la 4 septembrie curent, cu subiectul „Propunere – politica fiscală și vamală 2020”.

Biroul Național de Statistică anunță că numărul oficial al populației Republicii Moldova va fi revizuit anul acesta de către BNS, cu suportul UNFPA și Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC), în conformitate cu datele Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din 2014

Cum se calculează costurile de intrare a resurselor minerale? Care sunt criteriile de recunoaștere a resurselor minerale în Moldova, conform SNC „Imobilizări necorporale și corporale”? În ce constau particularitățile contabilității costurilor de explorare? Care este modul de constituire și contabilizare a cheltuielilor de recultivare a terenurilor? Cum se calculează costul resurselor minerale extrase?   Răspunsurile la aceste întrebări sunt oferite chiar în primul articol publicat în noua rubrica – „Resurse minerale” – lansată recent în revista „monitorul fiscal FISC.md” și destinată agenților economici ce practică exploatarea resurselor minerale.  

Prin prisma Legii nr.171/2019 pentru modificarea unor acte legislative ce vizează politica fiscală și vamală pentru anul 2020, începând cu 1 ianuarie 2020, se implementează un nou regim fiscal aplicat asupra activității de achiziție a produselor din fitotehnie, horticultură și/sau de obiecte ale regnului vegetal. Utilizarea regimului fiscal respectiv va acorda persoanelor fizice posibilitatea legalizării activități de achiziționare/ comercializare a producției agricole. În acest sens, Legea prenotată reglementează completarea Titlului II al Codului fiscal cu capitolul 103 - „Regimul fiscal al persoanelor fizice care desfășoară activități în domeniul achizițiilor de produse din fitotehnie și/sau horticultură și/sau de obiecte ale regnului vegetal” (în continuare - produse din fitotehnie) ce va stabili sfera de aplicare, subiectul regimului, obiectul regimului, metodele de evidenţă, regimul fiscal aplicat, precum și procedura de înregistrare și evidență a titularilor regimului dat.   1. Sfera aplicării Regimul fiscal se aplică activităților de achiziții şi vânzare a produselor din fitotehnie recoltate pe teritoriul Republicii Moldova.   2. Subiecții impunerii Se pot înregistra drept subiecți ai regimului fiscal menționat persoanele fizice rezidente care, fără a constitui o formă organizatorico-juridică pentru desfășurarea activității (nu este necesară înregistrarea unui Societăți cu răspundere limitată (SRL), Întreprindere Individuală etc.), achiziționează produse din fitotehnie de la cetățeni, în scopul vânzării produselor achiziționate către companii. Regimul respectiv poate fi utilizat în exclusivitate de către persoanele fizice a căror venituri din vânzări nu va depăși plafonul de 1,2 mil. lei/anual. Altfel spus, valoarea produselor vândute către companii anual (de la 1 ianuarie până la 31 decembrie) nu trebuie să depășească suma de 1,2 mil. lei.