Parlamentul a aprobat în prima lectură astăzi, 25 noiembrie, proiectul legii privind politica fiscală și vamală pentru anul 2022. Documentul conține modificări în 13 acte legislative, inclusiv Codul fiscal, Legea fondului rutier, Codul vamal, Legea privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, Legea Fondului de susținere a populației etc.   Astfel, în anul viitor cuantumul scutirii personale se majorează de la 25,2 mii la 27 mii lei, iar scutirea pentru persoanele întreținute va crește de la 4,5 mii lei la 9 mii lei.

În Republica Moldova se va institui pensia anticipată pentru stagiu lung, de care vor putea beneficia persoanele cu stagiul contributiv de cotizare mai mare decât cel prevăzut în lege cu 5 ani pentru bărbați și cu 3 ani – pentru femei. Parlamentul a aprobat în lectura a doua proiectul de lege ce prevede modificarea unor acte normative, printre care și în Legea nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii, care se va completa cu un articol ce va reglementa acordarea dreptului la pensia anticipată pentru stagiu lung.   Este important de menționat că, la calcularea stagiului de cotizare necesar acordării pensiei anticipate, nu se iau în considerare perioadele necontributive

Scutirea de la plata impozitului pe venit a câștigurilor de la loterii și/sau pariuri sportive ar putea fi anulată. În Parlament este înregistrat un proiect de lege pentru modificarea Codului fiscal, ce are ca scop abrogarea unor facilități fiscale. Astfel, poate fi exclusă lit. p1 din art.20 al Codului fiscal, ce prevede că câştigurile de la loterii şi/sau pariuri sportive constituie surse de venit neimpozabile. În acest sens, în nota proiectului se menționează că statul nu ar trebui să vadă asemenea sectoare ale economiei ca o sursă indispensabilă pentru veniturile bugetului, fiind indicată o viziune pe termen lung în vederea reglementării clare a acestora. Totodată, autorul inițiativei consideră că această facilitate comportă un risc sporit de spălare a banilor sau de oficializare a mitei, or banii de proveniență neclară pot fi declarați drept câștiguri în loterie.

Republica Moldova va beneficia de finanțare adițională în sumă de 24,8 mil. euro pentru implementarea procesului de imunizare al populației. Cabinetul de miniștri a aprobat în ședința de astăzi, 15 septembrie, proiectul Hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru ratificarea Acordului de finanțare dintre Republica Moldova și Asociația Internațională pentru Dezvoltare privind Proiectul „Răspuns de Urgență la COVID-19 – finanțare adițională”, semnat la 9 august 2021.   Scopul Acordului constă în oferirea finanțării suplimentare sub formă de credit, în vederea susținerii implementării procesului de imunizare anti COVID-19 la nivel național, prin achiziționarea de vaccinuri,

Vânzarea terenurilor aferente proprietate publică neutilizate în procesul tehnologic, care la momentul actual pot fi înstrăinate la o plată unică, poate fi interzisă, la fel ca și vânzarea-cumpărarea terenurilor proprietate publică transmise în arendă. Ultima prevedere va fi aplicată după intrarea în vigoare a modificărilor și completărilor la Legea privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului nr. 1308/1997. În Parlament este înregistrat proiectul pentru modificarea acesteia. Documentul prevede și schimbarea modului de vânzare-cumpărare a terenurilor proprietate publică. Astfel, în Lege va fi introdusă prevederea că cumpărătorul va achită, în termen de o lună, suma egală cu preţul pământului prevăzut pentru destinaţia respectivă. În cazul vânzării-cumpărării terenului prin concurs sau la licitaţie, preţul acestuia nu poate fi mai mic decât preţul de piață al pământului, stabilit printr-un raport de evaluare întocmit de către un evaluator, în conformitate cu legislaţia privind activitatea respectivă.

Guvernul a aprobat în ședința de astăzi, 18 iulie 2019, repartizarea din alocațiile aprobate în bugetul de stat pentru anul 2019 a sumei de 33246,6 mii lei către bugetele autorităților locale în scopul acoperirii parțiale a cheltuielilor pentru implementarea prevederilor Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. Astfel, din suma totală unităților administrative de nivelul II li se vor repartiza 1721,4 mii lei, iar celor de nivelul I – 16031,2 mii lei. Potrivit documentului, pentru mun. Chișinău se vor aloca 6780,6 mii lei, pentru mun. Bălți – 210,5 mii lei, iar UTA Găgăuzia va primi 2582,8 mii lei.

Prin ratificarea de către Parlamentul Republicii Moldova a Acordului de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, și Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de altă parte, prin Legea nr.112 din 2 iulie 2014, RM și-a asumat angajamentul de a transpune în legislația națională prevederile acquis-ului comunitar în domeniul raportării financiare corporative1 (Anexa II la capitolul 3 Dreptul societăților comerciale, contabilitate și audit și guvernanța corporativă din titlul IV).

Contextul global se schimbă considerabil pe fundalul condițiilor impuse de pandemia care influențează cursul firesc al lucrurilor, atât în domeniul economic, precum și cel social, cultural, educațional. Țările din întreaga lume sunt puse în situația identificării soluțiilor optime de racordare la condițiile existente.   Pentru Republica Moldova, specificul anului 2020 este determinat de condiții și de împrejurări care se răsfrâng asupra sectorului economic, dar și asupra societății per ansamblu, cum ar fi: necesitatea adaptării la condițiile generate de situația epidemiologică existentă la nivel național și internațional; provocări în domeniul agricol determinate de calamitățile naturale produse;

Statul va reveni la practica potrivit căreia organizațiile particulare de detectivi și pază nu erau în drept să presteze servicii pentru instituțiile de stat. Amintim, prin Legea nr. 232/2015 pentru modificarea și completarea unor acte legislative agențiilor private li s-a oferit dreptul să presteze servicii către obiectivele de stat, cu excepția Băncii Naționale a Moldovei, depozitele de arme și muniții, substanțele radioactive, toxice și periculoase.   Parlamentul va examina inițiativa legislativă înregistrată încă în anul 2019, prin care au fost propuse modificări în Legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi. Astfel, prevederile ce țin de permisiunea de exercitare a anumitor activități exclusiv de către întreprinderile de stat pot fi completate

Necesitatea implementării raportării informațiilor privind impozitul pe venit în cadrul Uniunii Europene (UE) a fost stabilită de Parlamentul European în rezoluția sa din 26 martie 2019, prin care a fost subliniată necesitatea unei raportări publice pentru fiecare țară în parte ca mijloc de creștere a transparenței entităților și de consolidare a controlului public.

Situațiile financiare anuale ale întreprinderilor de stat și municipale vor fi supuse auditului extern obligatoriu. Totodată, întreprinderea va fi obligată să plaseze pe pagina web, pe lângă regulamentele interne și raportul anual al întreprinderii, și rapoartele de audit, în cel mai scurt timp după încheierea misiunii. În Parlament este înregistrat un proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală.

Modificările legislative în domeniul notarial și al comerțului electronic  au fost anunțate de viceprim-ministrul pentru digitizare Iurie Țurcanu în cadrul Consiliului consultativ pentru digitalizarea economiei – iConsiliu, al cărui președinte este.   Potrivit lui Iurie Țurcanu, propunerile legislative în prima redacție privind digitalizarea unor servicii notariale pentru comunitatea de afaceri au fost deja prezentate părților interesate, iar la etapa de față acestea se definitivează pe platforma Consiliului Economic. Scopul modificărilor este de a tehnologiza relațiile dintre notar și omul de afaceri, în special în ceea ce ține de delegarea anumitor împuterniciri

Cotele defalcărilor din impozitul pe venit plătit de persoanele fizice din sate și orașe, cu excepția orașelor de reședință de raion, ar putea crește de la 75% la 100%, iar cele repartizate pentru orașele de reședință și raioane – de la 20% la 50%. În Parlament este înregistrat un proiect de lege pentru modificarea art.5 din Legea privind finanțele publice locale, ce reglementează repartizarea veniturilor între bugetele unităților administrativ-teritoriale.

Publicația Periodică ”Monitorul Fiscal FISC.md” amintește tuturor subiecților impunerii cu impozitul pe avere că termenul de achitare a acestuia expiră pe data de 25 decembrie. Totodată, luând în calcul că unele persoane în continuare confundă noțiunile de impozit pe bunurile imobiliare și impozit pe avere, republicăm acest articol, care argumentează logica legiuitorului. La 15 septembrie 2017 Curtea Constituţională a înregistrat o nouă sesizare (122g) privind excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2874 din Codul fiscal aferente impozitului pe avere.

În țara noastră ar putea fi instituită o nouă prestație socială – capitalul familial, de care vor beneficia copiii persoanelor asigurate și neasigurate care domiciliază permanent pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul de lege privind capitalul familial este înregistrat în Parlament. Astfel, familia va putea utiliza mijloacele financiare ale capitalului familial odată cu împlinirea vârstei de 3 ani a copilului, iar până atunci acestea vor fi depozitate pe un cont special administrat de Casa Națională de Asigurări Sociale. Pentru utilizarea prestației se va depune o cerere la autoritatea responsabilă în a cărei rază teritorială își are domiciliul beneficiarul, în termen de un an de la nașterea copilului.

Consumatorii gospodăriilor casnice (persoane fizice) vor beneficia de o compensație în sumă de 428 lei pentru lunile aprilie și mai curent – perioada acțiunii stării de urgență (câte 214 lei lunar).  În ședința de astăzi, 16 aprilie 2021, Parlamentul a aprobat, în prima lectură, proiectul de lege privind compensarea tarifelor la energia electrică consumată în perioada stării de urgență.   Compensația va fi alocată în două tranșe egale per consumator, achitată din contul mijloacelor bugetului de stat, pentru energia electrică consumată pentru lunile februarie și martie ale anului 2021. Transferurile vor fi efectuate la 25 mai  și 25 iunie 2021.

Urmărirea bunurilor imobile ale debitorului nu va fi efectuată în cazul documentelor executorii privind creanțele a căror valoare nu depășește 15 salarii medii pe economie (130740 lei), în situația în care debitorul și familia sa au unica viză de domiciliu în acea locuință, precum și cu condiția ca soțul/soția, copilul minor sau persoana aflată la întreținere să nu dețină o altă locuință în proprietate sau în folosință.   Parlamentul a aprobat în lectura a doua proiectul de lege ce prevede modificarea Codului de executare. Documentul are ca scop crearea unui mecanism de protecție în cadrul procesului de urmărire a bunurilor imobile cu destinație locativă, în care debitorul și membrii familie sale își au unicul domiciliu.

Începând cu anul 2021, în Republica Moldova nu se va mai aplica uzanța de a folosi orarul de vară și modificarea orei sezoniere în luna  martie și luna octombrie a fiecărui an, iar ora locală se stabilește UTC/GMT +03:00.   În Parlamentul RM la data de 6 aprilie 2021 a fost înregistrată inițiativa legislativă prin care este propusă renunțarea la schimbarea sezonieră a orei. În nota proiectului este făcută trimitere la Rezoluția 2017/2968 a Parlamentului European, prin care acesta a solicitat Comisiei Europene să realizeze o evaluare temeinică a Directivei 2000/84/CE privind dispozițiile referitoare la orarul de vară, fiind scoase în evidență unele efecte negative asupra sănătății umane, în ceea ce privește aplicarea orarului de vară.

Structura organizatorică a Consiliului Concurenței ar putea fi optimizată. În cadrul ședinței de ieri a comisiei parlamentare economie, buget și finanțe a fost discutat proiectul hotărârii de Parlament privind aprobarea structurii organizatorice și a efectivului-limită de personal ale Consiliului Concurenței. Astfel, Consiliul Concurenței va avea 130 de angajați, cu două unități de personal mai puțin. Comparativ cu actuala structură, rămân neschimbate subdiviziunile de bază din cadrul instituției care desfășoară acțiuni anticartel, investighează practicile anticoncurențiale și concurența neloială, monitorizează ajutoarele de stat.

Agenții economici care activează în regim duty-free, ale căror obiecte sunt amplasate în zona de intrare pe teritoriul Republicii Moldova, ar putea să nu mai beneficieze de facilitățile fiscale și vamale. În Parlament este înregistrat proiectul de lege pentru modificarea unor articole din Codul vamal și Codul fiscal, prin care se introduce mențiunea expresă că mărfurile comercializate de către magazinele, barurile și restaurantele duty-free vor fi scutite de achitarea TVA-ului și accizei doar în cazul celor amplasate la ieșirea din țară.