În anul 2022, Venituri au fost acumulate în sumă de 33 mlrd. 796 mil. 71,0 mii lei, iar cheltuielile au fost executate în sumă de 33 mlrd. 745 mil. 261,1 mii lei.

La 1 ianuarie 2023 vor intra în vigoare două articole, cu care a fost suplinit Codul muncii al Republicii Moldova. Acestea reglementează drepturile angajaților și angajatorilor pe perioada antrenării angajaților în campaniile electorale. În continuare oferim integral articolele cu care a fost completat Codul muncii (prin Legea nr.336/2022, publicată în MO din 24 decembrie 2022).

Personalul din unităţile bugetare va beneficia de plăţi compensatorii, în cazul în care salariul lunar calculat pentru o funcţie cu durata normală a timpului de muncă, după intrarea în vigoare a prevederilor ce vizează majorarea cuantumului plăților compensatorii, va fi mai mic decât 3500 de lei. Plata compensatorie se determină ca diferenţă dintre 3500 de lei şi salariul lunar calculat în condiţiile Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar şi se recalculează proporţional timpului efectiv lucrat.

Tipurile de taxe pentru resursele naturale, cotele impunerii, modul de calculare, achitare și raportare a acestora, precum și înlesnirile aplicate sunt stabilite de titlul VIII al Codului fiscal.

Parteneriatul public-privat (în continuare PPP) a devenit în ultimele decenii un mecanism strategic prin care statele încearcă să suplinească resursele financiare limitate și să asigure implementarea unor proiecte de interes public major. Acest instrument juridic și

Mecanismul de impozitare progresivă a veniturilor persoanelor fizice-cetățeni, care poate fi pus în aplicare din 1 ianuarie 2023, presupune impozitarea cu 12% a venitului anual impozabil ce nu depășește plafonul de 1 mil. lei și, respectiv, cu 18% în cazul venitului anual ce depășește 1 mil. lei. Totodată, persoanelor fizice rezidente care obțin un venit impozabil anual mai mic de 360 mii lei, li se va păstra dreptul de utilizare a scutirii personale, cuantumul căreia pentru anul viitor rămâne la nivelul anului 2022 (vezi prevederile art.33 din Codul fiscal).

Veniturile bugetului de stat pentru anul curent ar putea fi majorate cu 2634,9 mil. lei sau cu 5,2% față de indicatorul aprobat inițial, cheltuielile – cu 6884,9 mil. lei sau cu 10,6%, iar soldul bugetar ar putea crește cu 4250,0 mil. lei (28,1%).   În ședința de astăzi, 18 aprilie, Cabinetul de miniștri a votat proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea proiectului de lege privind modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2022 nr. 205/2021.   Astfel, veniturile bugetului de stat ar putea constitui 52,7 mld. lei datorită majorării veniturilor la componenta de bază cu 2,52 mld. lei și la veniturile proiectelor finanțate din surse externe – cu 115,2 mil. lei. Creșterea veniturilor provenite din impozite și taxe este estimată la circa 2,7%, a încasărilor din granturi – de 2 ori, precum și a încasărilor din alte venituri – cu circa 10,7%.

În Republica Moldova, regimul fiscal destinat persoanelor fizice include mai multe mecanisme care permit reducerea impozitelor prin deducerea unor cheltuieli specificate de legislația fiscală. Aceste deduceri pot reprezenta o oportunitate importantă pentru contribuabili de a

În Monitorul Oficial din, 17 iulie, a fost publicat Ordinul Ministrului Finanțelor nr.215/ 2015, cu cu privire la modificarea și completarea Normelor metodologice privind executarea de casă a bugetelor componente ale bugetului public național și a mijloacelor extrabugetare prin Contul Unic Trezorerial al Ministerului Finanțelor,

Astăzi, 3 decembrie, cabinetul de miniștri a votat proiectul hotărârii de Guvern privind aprobarea avizului la amendamentele proiectului de lege privind politica fiscală și vamală pentru anul 2022. După cum a menționat ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi, proiectul a fost elaborat în rezultatul examinării amendamentelor propuse de deputați și de Direcția general juridică a Parlamentului.   Astfel, au fost înregistrate 25 de amendamente ce conțin 117 propuneri, dintre care au fost susținute integral 5, parțial – 2, iar de ordin tehnic – 11.

Administrațiile publice centrale și locale, instituțiile publice, în conformitate cu legislația în vigoare sunt în drept să transmită elementele patrimoniale publice (terenuri, mijloace fixe, inclusiv bunuri distincte, clădiri, edificii etc.) în gestiunea întreprinderilor de stat, municipale și altor entități similare, inclusiv entităților la autogestiune financiară și societăților comerciale cu capital public.   În articolul „Patrimoniul public transmis în gestiune (economică, delegată), comodat și alte forme de folosință.

Pentru menținerea forței de muncă calificate și atragerea de noi specialiști, angajatorii au tendința să diversifice pachetul social acordat salariaților, prin oferirea diverselor facilități, cum ar fi:

Potrivit proiectului examinat și aprobat ieri, 8 iunie, în cadrul ședinței Executivului, prin care au fost aprobate modificări la unele hotărâri ale Guvernului, prevederea că Catalogul mijloacelor fixe, care, potrivit HG nr.941/2020, se aplică de către autoritățile/instituțiile bugetare (publice) pentru mijloacele fixe puse în funcțiune începând cu 1 ianuarie 2022, a fost abrogată.   Totodată, Catalog sunt excluse și prevederile ce se refereau la faptul că, în cazul autorităților/instituțiilor bugetare (publice), recunoașterea mijloacelor fixe se efectuează în conformitate cu regulile contabile aplicate în sistemul bugetar (pct.3), precum și cele ce țineau de stabilirea de către autoritățile/ instituțiile bugetare (publice) a duratei de funcționare utilă în limitele intervalelor prevăzute

29.1.3.1.42 Se permite la deduceri în scopuri fiscale cheltuielile aferente consumului energiei electrice, livrat de agenții economici rezidenți care se află pe teritoriul RM și care nu au relații cu sistemul ei bugetar?

În perioada organizării și desfășurării alegerilor salariatul poate solicita angajatorului degrevarea de atribuții de la locul de muncă permanent în condițiile legislației electorale. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare

Principalele prevederi ale proiectului de lege ce se referă la politica fiscală și vamală 2024 au fost discutate în cadrul unei ședințe organizate de Ministerul Finanțelor, la care au participat, inclusiv, conducerea Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal.

Dacă e să ne referim la declarația EMPOLDEP19, atenționăm asupra faptului că aceasta se referă la:

În „MO” din 21 martie anul curent a fost publicată Legea nr. 40 din 03.03.2023 pentru modificarea unor acte normative care are drept scop ajustarea, inclusiv tehnică, a reglementărilor introduse în Codul fiscal prin Legea nr.356/2022 (politica bugetar-fiscală pentru anul 2023) și vine să îmbunătățească cadrul legal în vederea aplicării uniforme a unor norme pe întreg teritoriul țării și să aducă claritate în unele aspecte.

 Comisia parlamentară economie, buget și finanțe a aprobat, în ședința de astăzi, raportul asupra proiectului de modificare a unor acte normative (politica bugetar-fiscală pentru anul 2021), pentru prima lectură.   Documentul a fost elaborat de către Guvern, ținându-se cont de situația epidemiologică existentă la nivel național și internațional, dar și de condițiile climaterice nefavorabile și, respectiv, de necesitatea susținerii mai multor domenii economice, sectorului agroindustrial și populației. Potrivit autorilor, proiectul reflectă soluțiile optime de racordare la condițiile existente.  

Conform art. 2 din Legea nr. 104 din 18.06.2020 cu privire la rezervele de stat și de mobilizare (în continuare - Legea nr. 104/2020), rezervele de stat ­reprezintă fondul special de bunuri materiale, preponderent cu destinaţie civilă, creat la depozitele Agenției Rezerve Materiale şi ale agenţilor economici în scopul asigurării necesităţilor de mobilizare pe timp de asediu şi de război, intervenirii operative a statului pentru protecţia populaţiei şi a teritoriului, asigurarea funcţionării stabile a economiei naţionale şi apărării ţării în situaţiile de urgenţă/excepţionale, în cazul apariţiei unor fenomene sociale sau economice, atentatelor teroriste, precum şi în scopul acordării ajutorului umanitar şi contribuirii la stabilitate în sectoarele economiei naţionale în cazul apariţiei unor disfuncţionalităţi.