În cadrul conferinței de presă din 23 iulie 2019 ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, a anunțat și despre necesitatea rectificării la veniturile bugetului public național, care vor constitui 63,5 mld. lei, ceea ce înseamnă o majorare cu 0,2% față de anul trecut. Totodată, cheltuielile vor constitui 69,458 mld. lei sau cu 287,5 mil. lei mai mult comparativ cu bugetul aprobat. Cea mai mare majorare se va înregistra la capitolul cheltuieli de personal – cu 1,19 mld. lei față suma aprobată, pentru acoperirea cheltuielilor respective la nivel local din contul transferurilor de la bugetul de stat. Circa 70% din aceste cheltuieli vor fi destinate sectorului educației, iar altele 30% – pentru acoperirea cheltuielilor de personal pe domeniile proprii de competență ale autorităților publice locale, în special cel al culturii sau pentru aparatul administrativ.

Mâine, 6 decembrie 2019, va apărea de sub tipar nr. 360-366 al Monitorul Oficial, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale: PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova: Hotărâre privind domeniile de activitate ale comisiilor permanente ale Parlamentului (nr. 72, 29 noiembrie 2019)

Prin intermediul Sistemului automatizat de plăți interbancare (SAPI) au fost procesate 12,6 mil. tranzacții în valoare de 1,1 bil. lei, diminuându-se pe parcursul anului 2020 ca număr cu 7,3% și majorându-se ca valoare cu 5,4% comparativ cu anul 2019. Volumul maxim al plăților decontate zilnic în SAPI a fost atins pe 28 decembrie 2020, fiind decontate 105,5 mii de plăți, potrivit datelor din Raportul Băncii Naționale ale Moldovei (BNM) privind evoluția infrastructurilor pieței financiare din RM.   Astfel, în anul 2020 au obținut calitatea de participant la SAPI doi prestatori de servicii de plată nebancari, la sfârșitul anului în SAPI fiind înregistrați 19 participanți:

În cadrul activității economice de întreprinzător, debitorul relațiilor comerciale civile obține o poziție procesuală specifică în cadrul procedurii de insolvabilitate, în care nu există reclamant şi pârât care să participe în condiţii de contradictorialitate. În calitate de părţi în cadrul procedurii de insolvabilitate apar doar debitorul insolvabil şi creditorii acestuia.

În Republica Moldova, regimul fiscal destinat persoanelor fizice include mai multe mecanisme care permit reducerea impozitelor prin deducerea unor cheltuieli specificate de legislația fiscală. Aceste deduceri pot reprezenta o oportunitate importantă pentru contribuabili de a

Conform legislației în vigoare, atât la importul, cât și la exportul mărfurilor agentul economic are obligația de plată a drepturilor de import sau drepturilor de export, încasarea cărora este efectuată de către Serviciul Vamal (în continuare – SV).

Începând cu 4 mai curent Serviciul Fiscal de Stat examinează cererile de restituire a sumei impozitului pe venit achitat/reținut în plus pentru contribuabili persoane fizice. Suma impozitului pe venit acceptată spre restituire poate fi: transferată la contul bancar restituită în numerar în modul general stabilit utilizată pentru stingerea obligațiilor fiscale restante sau viitoare.

Noua clauză de neconcurență este cea prin care salariatul este obligat ca, după încetarea CIM, să nu presteze, în interes propriu sau al unui terț, o activitate care se află în concurența cu cea prestată la angajatorul său, în schimbul unei indemnizații lunare de neconcurență, pe care angajatorul se obligă să o plătească pe toată perioada de neconcurență.

Conform art. 9 din Legea insolvabilității nr. 149/2012, procesul de insolvabilitate se intentează doar pe baza unei cereri de intentare a procesului de insolvabilitate (denumită cerere introductivă).Potrivit art. 16 din Lege, în cererea introductivă a debitorului trebuie să se indice: a) codul fiscal şi numerele conturilor debitorului, deschise în bănci şi la alţi prestatori de servicii de plată;

În perioada anilor 2017-2018 tichetele de masă au fost promovate activ, prin elaborarea legislației în domeniu și aprobarea cadrului normativ de aplicare a acestuia.

Serviciul Fiscal de Stat este investit cu dreptul de a executa silit creanțele contribuabililor față de bugetul public național, date în competența sa și anume: Impozitele și taxele – astfel cum sunt enumerate la art.6 din Codul fiscal (în continuare – CF);

Conform art. 1242 alin. (1) Cod civil (CC), prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părţi (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeași sumă sau bunuri de același gen, calitate și cantitate la expirarea termenului pentru care i-au fost date. Din esenţa și natura juridică a contractului de împrumut rezultă că acesta este un acord de voinţă între împrumutător și împrumutat, de regulă gratuit, dacă legea sau contractul nu prevede altfel. 

Banca Națională a Moldovei, în temeiul Legii cu privire la actele normative, a anunțat inițierea elaborării proiectului hotărârii Comitetului executiv al BNM „Pentru aprobarea Regulamentului privind vânzarea activelor băncii în proces de lichidare”. Elaborarea regulamentului este dictată de necesitatea adoptării unui act normativ care reglementează procedura de vânzare a activelor băncii în proces de lichidare.

Serviciul Fiscal de Stat anunță că, la data de 25 februarie 2020, expiră termenul de prezentare a informației de către următorii subiecți: – instituțiile financiare – informația privind toate tipurile de conturi active pe parcursul unui an fiscal, inclusiv rulajele (mișcările) pe aceste conturi; – companiile turistice – informația privind serviciile turistice prestate; – companiile de asigurare – informația privind contractele de asigurare; – deținătorii de registre ale deținătorilor de valori mobiliare – informația privind tranzacțiile cu valori mobiliare efectuate în perioada anului fiscal;

Banca Națională a Moldovei înregistrează pierderi pentru al doilea an consecutiv. La 31 decembrie 2017 BNM a înregistrat о pierdere totală în valoare de 95,3 mil. lei. Oricum, suma este mai mică decât în anul 2016, când pierderile Băncii Naţionale au depăsit 262 mil. lei. Pierderile a fost determinate de evoluţii cu impact semnificativ, se spune în raportul anual al băncii pentru anul 2017, printre care sunt enumerate:

Activitățile Serviciului Fiscal de Stat de aducere în cadrul legal a persoanelor fizice și juridice care oferă în chirie bunuri imobile continuă și au drept scop asigurarea unui nivel înalt de conformare fiscală în acest domeniu de activitate. Astfel, pe parcursul lunilor ianuarie-octombrie 2019 au fost înregistrate 10942 contracte de dare în locațiune/chirie/arendă a bunurilor imobile. Acestea au fost înregistrate la Direcțiile deservire fiscală din teritoriul în care sunt amplasate. Ca urmare a transmiterii în locațiune a bunurilor imobile și drept rezultat al înregistrării contractelor de către SFS, la buget au fost încasate venituri în sumă de 18,4 mil. lei, depășind veniturile încasate în perioada similară a anului precedent cu 5,5 mil. lei sau o creștere de 42,5 %.

Prețurile de consum au crescut în luna octombrie curent cu 0,9% față de indicele prețurilor de consum (IPC) înregistrat în luna septembrie 2019, potrivit informației publicate de Biroul Național de Statistică. Astfel, creşterea preţurilor medii de consum cu 0,9% a fost determinată de creşterea preţurilor la produsele alimentare cu 1,8%, la mărfurile nealimentare cu 0,3% şi de majorarea tarifelor pentru prestarea serviciilor populaţiei cu 0,1%. Potrivit datelor, în luna octombrie faţă de septembrie 2019 au fost înregistrate creşteri de preţuri la cartofi – cu 17,3%, legume proaspete – cu 10,1%, crupe – cu 2,0%, ouă de găină – cu 1,5%, lapte și produse lactate – cu 1,4%, carne, preparate și conserve din carne – cu 0,8% și făină de grâu – cu 0,7%.

Conform prevederilor art. 2 din Legea insolvabilității nr. 149/2012, prin masă debitoare se înțelege bunuri, inclusiv mijloace băneşti în numerar şi fără numerar,

Banca Națională a Moldovei poate acorda, la discreție, Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar asistență de lichiditate în situații de urgență, în condițiile pct. 1, 2 și 4 ale art. 16 din Legea nr. 575/2003 privind garantarea depozitelor în sistemul bancar1. Ministerul Finanțelor propune spre consultare un proiect de lege pentru modificarea unor acte legislative. Documentul a fost elaborat ca urmare a adoptării Legii nr. 209/2018 cu privire la Comitetul Național de Stabilitate Financiară și a Legii nr. 227/2018 pentru modificarea unor acte legislative.

În conformitate cu prevederile alin.(37) la art.901 din Codul fiscal, (modificări operate prin Legea cu privire la modificarea unor acte normative, nr.257/2020), începând cu 1 ianuarie 2021, băncile, asociațiile de economii și împrumut, precum și emitenții de valori mobiliare corporative rețin un impozit în mărime de 3% din dobânzile achitate în folosul persoanelor fizice rezidente.  Prin urmare, dobânzile achitate persoanelor fizice rezidente, începând cu 1 ianuarie 2021, constituie surse de venit impozabile.