Examinarea modului în care sunt documentate operațiunile de transmitere/primire a bunurilor patrimoniului public cu titlu gratuit a identificat interpretarea diferențiată a prevederilor cadrului normativ în raport cu înțelesul economic și juridic al acestor operațiuni. Pentru a le evita și în scopul

În anul 2021 întreprinderile de transport au livrat circa 19,7 mil. tone de mărfuri, cu 19,2% mai mult decât în anul 2020, iar parcursul lor a constituit 5321,1 mil. tone-km, cu 14,8% mai mult comparativ cu anul precedent, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Cele mai multe mărfuri au fost livrate cu transportul rutier, care 82,3% din total și cu care au fost transportate 16,2 mil. tone de mărfuri, cu 20,8% mai mult față de anul precedent. Ponderea acestora a constituit: în municipiul Chişinău – 43,0%, în regiunile de dezvoltare Centru – 29,2%, Nord – 19,2%, Sud – 5,8% și UTAG – 2,8%.

Organele cu atribuţii de administrare fiscală vor expune informaţia privind lipsa/existenţa restanţelor față de buget pentru a fi accesată de către persoana fizică prin intermediul portalului guvernamental al cetățeanului și de către persoana juridică prin intermediul portalului guvernamental al antreprenorului (ce urmează a fi lansat). Documentele electronice descărcate de pe aceste portaluri vor fi semnate electronic, deținând aceeași valoare juridică ca și documentele eliberate pe suport de hârtie de către organele respective.   Ieri,  20 aprilie, în Monitorul Oficial a fost publicată Legea pentru modificarea unor acte normative, ce are ca scop revizuirea modului de interacțiune

Potrivit art. 49 lit. e) din Codul fiscal, rezidenţii care au beneficiat de scutirile prevăzute la lit. c) şi d) art. 49 din Codul fiscal şi care investesc suplimentar în mijloace fixe ale întreprinderilor lor şi/sau în dezvoltarea infrastructurii zonei economice libere au dreptul să beneficieze în mod repetat de scutiri de plata impozitului pe venitul de la exportul în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova al mărfurilor

SA se reorganizează prin transmiterea a 70% din capitalul statutar către SRL. Pentru mijloacele fixe este format un surplus de reevaluare. Cum decontăm acest surplus?

Proiectul ce prevede completarea Legii nr.179/2016 cu privire la întreprinderile mici şi mijlocii, (inițiativă legislativă înaintată de un grup de deputați) ce vine cu un nou mecanism de garantare a creditelor pentru IMM-uri emise de către Fondul de Garantare a Creditelor (FGC) gestionat de ODIMM, a primit avizul pozitiv al Guvernului în cadrul ședinței din 9 martie 2022.   Astfel, autorii inițiativei propun suplinirea Legii nr. 179/2016 cu noțiunea „garanție de portofoliu” care va reprezenta angajamentul prin care o instituție care gestionează fondurile de garantare a creditelor va prelua riscul de credit

Ministerul Finanțelor anunță că în perioada ianuarie – septembrie 2021, la bugetul public național (BPN) au fost acumulate venituri în sumă de 54,0 mld. lei, fiind în creștere cu 9,4 mld. lei față de perioada similară a anului trecut. Cheltuielile au constituit 56,3 mld. lei, care, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020 sunt mai mari cu 6,4 mld. lei. Executarea bugetului public național s-a încheiat cu un deficit în sumă de 2,3 mld. lei, iar soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetelor componente ale bugetului public național au constituit 8,7 mld. lei. 

Specialiștii de profil contabil din cadrul întreprinderilor care dispun de centrale fotovoltaice (în continuare – CFV) conectate la rețeaua energiei electrice (în continuare – e/e), se confruntă cu un șir de întrebări specifice privind modul de contabilizare

În Monitorul Oficial de astăzi, 24 decembrie, au fost publicate legile bugetare pentru anul 2022. Astfel, potrivit Legii bugetului de stat pentru anul 2022 (nr. 205 din 6 decembrie 2021) veniturile bugetului de stat vor constitui 50 mld. lei, cu 9,2% mai mult decât a fost precizat pentru anul curent, cheltuielile – 65,2 mld. lei, în creștere cu 13,2% față de indicatorul precizat pentru anul curent, iar  deficitul bugetar va atinge 15,1 mld. lei.   Potrivit documentului, la situația din 31 decembrie 2022 datoria de stat internă nu va depăşi 39575,3 mil.  lei, iar datoria de stat externă – 63735,8 mil. lei (echivalentul a $ 3317,8 mil.).

Publicația periodică ”Monitorul Fiscal FISC.md” amintește utilizatorilor că data de 25 februarie este termenul-limită de prezentare de către persoanele care desfășoară activitate de întreprinzător (cu excepția deținătorilor de patente de întreprinzător și a persoanelor ce practică activitate independentă) a Informației privind cheltuielile efectuate de către persoanele fizice la procurarea mijloacelor de transport, art. 22611 alin. (5) lit. h) din Codul fiscal. Și de această dată venim cu un suport informațional, care poate simplifica completarea și prezentarea noului formular.

Calcularea costului unitar al produselor agricole și activelor biologice adiționale este necesară pentru determinarea eficienței unor sectoare/subsectoare distincte, argumentarea prețurilor de comercializare a produselor agricole, precum și pentru determinarea rezultatului financiar și calcularea obligațiilor conform legislației fiscale în vigoare.

Entitatea cu activitate extractivă este obligată să lichideze excavațiile și să refacă terenurile ocupate cu drumurile temporare și cu alte mijloace fixe în respectarea prevederilor art. 39, lit. (i; m) din Codul subsolului nr. 3/2009, art. 54 lit. (c) din Legea nr. 1515/1993 privind protecția mediului înconjurător, art. 29 din Codul funciar nr. 828/1991.   În ediția din august a revistei „monitorul fiscal FISC.md” în rubrica „Sectorul extractiv”, venim cu articolul „Contabilitatea lichidării excavațiilor și refacerii terenurilor” în care autorii Vasile Bucur și Tatiana Șevciuc atrag atenția că entitatea cu activitate extractivă, încă la începutul lucrărilor de extracție a resurselor minerale urmează să întocmească devizul de costuri pentru lichidarea excavațiilor și a terenurilor ocupate cu drumurile temporare și mijloace fixe aferente (clădiri, construcții etc.).

În 2020, SRL a vândut unei persoane fizice un autoturism în valoare de 310 mii lei. Persoana fizică a achitat autoturismul în două tranșe: 190 mii lei în 2020 și 120 mii lei în 2021. Apare întrebarea: când apare obligatia SRL de a prezenta Informatia privind cheltuielile efectuate de persoanele fizice la procurarea mijloacelor de transport pentru anul 2021?   În conformitate cu art.22611 alin.(2) pct.11) din Codul fiscal, persoanele care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor fizice care practică activitate independentă vor prezenta Serviciului Fiscal de Stat informaţia despre cheltuielile efectuate de către persoanele fizice la procurarea mijloacelor de transport.

Veniturile bugetului de stat pentru anul curent se vor majora cu 2634,9 mil. lei (cu 5,3% față de indicatorul aprobat inițial) și vor constitui 52701,5 mil.lei, în timp ce cheltuielile vor spori cu 6884,9 mil.lei (cu 10,6%) și vor constitui 72 087,5 mil.lei. La rândul său, deficitul bugetar va fi majorat cu 4250,0 mil. lei, până la 19386,0 mil. lei.   Parlamentul a aprobat în lectură finală în ședința de astăzi, 5 mai, cu 59 de voturi,  proiectul de modificare a Legii bugetului de stat pentru anul 2022, acestea fiind determinate atât de criza din sectorul energetic și creștere prețurilor la produsele de bază, cât și de impactul crizei din regiune, precum și

Casa Națională de Asigurări Sociale a prezentat raportul operativ privind executarea BASS în 10 luni ale anului curent. Astfel, în bugetul asigurărilor sociale de stat au fost acumulate venituri în sumă de18377,6 mil. lei, ceea ce reprezintă o executare a prevederilor anuale (21869,9 mil. lei) la nivel de 84,0%. Conform informației, contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii s-au acumulat în sumă de 11122,6 mil. lei sau 81,9% comparativ cu suma anuală precizată de 13583,6 mil. lei. Faţă de indicatorul respectiv realizat în perioada similară a anului 2018, suma contribuţiilor acumulate în perioada raportată a înregistrat o creştere cu 367,4 mil. lei sau cu 3,4%.

Cele mai recente modificări esențiale ale Legii nr. 25/2016 privind aplicarea măsurilor restrictive internaționale ( Legea nr. 25/2016) au fost operate prin Legea nr. 244 din 10.07.2025,

Proiectul modificărilor la Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice este înregistrat în Parlament cu titlu de inițiativă legislativă și prevede completarea Legii cu un articol ce va reglementa expres aplicabilitatea contractelor de mica valoare.   În momentul de față acest tip de achiziții este prevăzut în actele normative aprobate de Guvern, iar aplicarea prevederilor, în opinia experților, este ambiguă și incertă, regulile fiind utilizate neuniform. Autorul inițiativei consideră că prin ajustarea legislației va fi asigurată transparentizarea procedurilor de achiziții publice.

În practică apar întrebări referitor la evaluarea și recunoașterea diferențelor de sumă în cazul achiziției activelor imobilizate. În prezentul articol va fi analizat un exemplu de achiziție a bunului imobil și de recunoaștere a diferențelor de sumă aferente, preluat din practică.

Trecerea mărfurilor și mijloacelor de transport peste frontiera vamală a RM este legată de îndeplinirea anumitor proceduri vamale, cum ar fi: alegerea regimului vamal, perfectarea actelor vamale, achitarea drepturilor de import sau de export. Un rol deosebit din acest

Modul de determinare a creșterii și pierderilor de capital se reglementează de cap. 5 „Creșterea și pierderile de capital” din Titlul II al Codului fiscal (CF) și Hotărârea Guvernului cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venit nr.693 din 11.07.2018 (HG nr.693/2018). Potrivit art. 18 lit. e) din CF, creșterea de capital definită la art. 40 alin. (7) reprezintă sursă de venit impozabilă care se include în venitul brut.