Monitorul SFS

Douglas Muir: "Percepţia contribuabililor asupra imaginii generale a Serviciului Fiscal de Stat"

Indiscutabil, o problemă importantă a sistemului, aşa cum o indică şi respondenţii sondajului, este instabilitatea legislaţiei. Dacă e cea mai mare problemă, una enormă, aşa cum o indică respondenţii, e o altă discuţie, dar e cert că toată lumea e conştientă de aceasta (57,1% din respondenţi au spus că instabilitatea legislaţiei este o problemă). Vor o reformă generală a Serviciului Fiscal de Stat, stabilitatea legislaţiei fiscale, tratament colegial şi consultanţă de la inspectorii fiscali, dar şi reducerea contactelor cu funcţionarii fiscali. Acestea sunt câteva din constatările unui sondaj de opinie efectuat la comanda Proiectului BIZTAR/USAID. Acesta a fost efectuat în luna septembrie în rîndul a peste 1300 companii, deţinători de patentă şi contribuabili individuali. Întrebările vizează, mai ales, o serie de reforme efectuate cu sprijinul proiectului în activitatea organelor fiscale şi reflectă percepţia contribuabililor asupra imaginii generale a Serviciului Fiscal de Stat şi atitudinea faţă de activitatea sa; gradul de satisfacţie privind procedurile de administrare fiscală de bază; şi gradul de satisfacţie a contribuabililor în legătură cu accesul la informaţia cu caracter fiscal. „Inspectorii fiscali nu sunt cei mai iubiţi oamenii nicăieri în lume, însă, ceea ce am constatat aici este surprinzător, spune Douglas Muir, directorul Proiectului BIZTAR/USAID. Moldovenii nu doar că nu-i agreează pe inspectorii fiscali, ci sunt suspicioşi în privinţa motivaţiei şi competenţelor profesionale ale acestora. Este o altă întrebare cît de corectă este această percepţie. Noi am efectuat sondajul într-o manieră care să-i lase să spună ce cred, avantajul căreia este că obţii răspunsuri oneste, însă dezavantajul – că uneori oamenii dau răspunsuri emotive, din iritare, frustrare sau pur şi simplu pentru că sunt de părere că un răspuns mai moale nu va produce efecte.” Studiul constată că aprecierea de către contribuabil a calităţii activităţii SFS este puternic influenţată de contextul general al performanţelor statului şi ale altor instituiţii publice. Marea majoritate apreciază activitatea funcţionarilor fiscali drept profesionistă, iar atitudinea funcţionarilor faţă de contribuabili ca fiind respectuoasă. O atitudine mai rezervată este percepută în cazul desfăşurării procedurilor de inspecţie, mai ales în cazul deţinătorilor de patente. Ultimii s-au plîns cel mai des pe controalele inspectorilor fiscali, pe comportamentul nerespectuos al acestora şi pe riscul de corupţie din partea reprezentanţilor SFS. De altfel, deţinătorii de patente, alături de contribuabilii individuali, s-au arătat şi cel mai puţin informaţi despre activitatea Fiscului, reformele efectuate şi planurile de dezvoltare a serviciilor fiscale pentru contribuabili. Astfel, diferenţele procentuale între respondenţii sondajului privind priorităţile de dezvoltare a SFS sunt relativ mici: modernizarea modalităţii de confirmare a contribuabililor (42,9%), eficientizarea utilizării tehnologiilor informaţionale (37%), reformarea cadrului legislativ, organizaţional şi instituţional (46,5%), iar studiul constată că aceştia ar dori o reformă generală a sistemului fiscal. Douglas Muir spune că, indiscutabil, o problemă importantă a sistemului, aşa cum o indică şi respondenţii sondajului, este instabilitatea legislaţiei. Dacă e cea mai mare problemă, una enormă, aşa cum o indică respondenţii, e o altă discuţie, dar e cert că toată lumea e conştientă de aceasta (57,1% din respondenţi au spus că instabilitatea legislaţiei este o problemă). „În viziunea noastră, activităţile de inspecţie şi control sînt percepute distorsionat de contribuabili ca o metodă de penalizare a contribuabililor şi nu ca un mecanism de prevenire a încălcărilor din domeniul fiscal”, constată autorii studiului. Circa o jumătate dintre respondenţi consideră că inspecţiile fiscale la care au fost supuşi nu au contribuit la micşorarea erorilor fiscale, iar în cazul deţinătorilor de patentă mai mult de jumătate. Astfel, una din dorinţele respondenţilor este de Nr. 04, noiembrie 2011 va avea în inspectorii fiscali un consultant, care să acorde contribuabililor şi sfaturi pentru prevenirea erorilor fiscale. Printre propunerile de îmbunătăţire a activităţii Serviciului fiscal se numără şi deschiderea unor ghişeie de informare şi birouri de relaţii cu publicul. 35% din respondenţi ar accepta vizite consultative ale inspectorilor fiscali la întreprindere şi alte 22% au spus că mai degrabă ar accepta decît ar refuza. Şi experţii internaţionali sugerează necesitatea unei noi abordări – amenda nu trebuie să fie un scop în sine, iar inspectorii fiscali să ofere consultaţii contribuabililor, astfel încît să contribuie la respectarea benevolă a legislaţiei fiscale. În Strategia de reformare a organelor fiscale pentru anii 2011-2015 este prevăzut acest obiectiv, alături de altele, la fel de importante. De exemplu, trecerea de la deservirea contribuabililor pe tipuri de impozite la o metodă de împărţire a contribuabililor pe sectoare ale economiei. Cît ţine de propunerile de modificare a legislaţiei, colectate de autorii studiului de la contribuabili, acestea se referă la simplificarea şi unificarea dărilor de seamă, inclusiv aceştia propun să fie o singură dare de seamă pentru toate impozitele locale, cu prezentarea acesteea doar în format electronic, o dată în an. În acelaşi timp, majoritatea contribuabililor preferă să se informeze mergînd la sediul inspectoratului fiscal în detrimentul telefonului sau emailului. „În general, plătitorii de taxe sunt persoane mai în vîrstă şi sunt mai puţin conectaţi la noile tehnologii, explică Douglas Muir. Iar pînă nu demult, centrele de informare erau destul de mici, fapt care îi făcea pe oameni să evite folosirea lor. Noi oricum lucrăm cu Serviciul Fiscal de Stat şi cu FiscServInform pentru a îmbunătăţi experienţa on-line, ca aceasta să devină cît mai accesibilă, rapidă şi cît mai simplă. Bănuiesc că în următorii cîţiva ani, numărul moldovenilor care se vor documenta pe internet va creşte foarte rapid”. Proiectul BIZTAR/USAID a implemenetat pînă acum o serie de activităţi de reformare a Serviciului fiscal. Astfel, în perioada 2006-2010, au fost create bazele pentru automatizarea diferitor procese fiscale (declaraţia electronică, declaraţia rapidă, registrele facturilor fiscale, a timbrelor de acciz, introducerea aparatelor de casă, crearea cadastrului imobiliar, elaborarea sistemului de evaluare a eficienţei organelor fiscale şi a angajaţilor în sistem, elaborarea mecanismelor de depistare a evaziunii fiscale, elaborarea noilor regulamente interne, etc. O implicare nemijlocită în toate aceste procese a avut şi proiectul BIZTAR/USAID, a cărui rezultate Douglas Muir le apreciază drept un succes. „Declaraţia rapidă a fost acceptată pe larg – cca 20 de mii de companii o folosesc în prezent, inclusiv o treime din plătitorii de T.V.A. (cca 6,5 mii din 22600 de agenţi economici). Acestea economisesc mii de ore-om muncă în fiecare lună. De asemenea, suntem mulţumiţi de implementarea noului soft de gestionare a cazurilor şi a conturilor curente, ambele urmînd a fi lansate în luna noiembrie. „Declaraţia rapidă” şi „Declaraţia electronică” sunt două metode diferite de a depune declaraţiile fiscale online. Fiecare îşi are avantajele şi dezavantajele sale, spune Douglas Muir. Declaraţia rapidă este gratuită, nu necesită semnătură electronică şi poate fi descărcată de oricine de pe internet. Mai departe, în luna noiembrie aceasta va permite utilizatorilor să depună declaraţiile şi la Casa Naţională de Asigurări Sociale şi la Biroul Naţional de Statistică. Aceasta va necesita tipărirea şi completarea unei singure foi de hîrtie. Declaraţia electronică necesită instalarea unui computer special, care permite utilizarea semnăturii electronice. În prezent, aceasta este destul de scumpă, însă începînd cu anul 2012, pentru plătitorii de T.V.A. declaraţia electronică va fi gratuită. Deşi nu poate fi utilizată şi pentru completarea şi depunerea declaraţiilor la CNAS şi BNS, aceasta nu foloseşte hîrtie deloc. „Pentru că ele oferă seturi diferite de beneficii şi de dezavantaje, credem că aceste două sisteme vor continua să coexiste cel puţin în următorii doi ani, posibil şi mai mult. Eventual, ele ar putea fi unificate într-un singur sistem şi, sperăm că acesta va cumula toate beneficiile (gratuit, fără hîrtie, care permite raportarea la diferite agenţii) şi nu va avea dezavantaje”, spune dl Muir. Pînă acum, mulţi contribuabili au fost reticenţi faţă de „Declaraţia electronică”, în special, din cauza costurilor ridicate la instalarea iniţială a tehnicii speciale şi a softurilor, precum şi la plata unei taxe anuale. Totodată, „Declaraţia electronică” necesita o bună conexiune de internet, care pînă nu demult nu era accesibilă oriunde în Moldova, în afara oraşelor mari. Multe companii sau nu erau la curent cu existenţa declaraţiei electronice sau au renunţat să o folosească din cauza sistemului complicat. Potrivit sondajului realizat la comanda BIZTAR/USAID, 19,6% din respondenţi nu cunosc despre existenţa „Declaraţiei rapide”, alte 18,5% nu vor să o utilizeze. Aceasta s-ar putea explica şi prin faptul că 17% din respondenţi sunt deţinători de patentă, care nu dau rapoarte fiscale şi mulţi dintre care nu dispun nici de echipamentul necesar. Aceste lucruri se schimbă, consideră şeful proiectului USAID/BIZTAR. După 1 ianuarie, „Declaraţia electronică” va fi gratuită pentru plătitorii de T.V.A., conexiunile la internet se îmbunătăţesc pe întreg teritoriul Republicii Moldova, iar cunoştinţele comunităţii de afaceri privind Declaraţia electronică şi declaraţia rapidă se extind rapid. Dacă aceste două servicii sunt bine cunoscute, atunci alte eforutri de reformare a Serviciului fiscal devin cunoscute cu întîrziere. Unele dintre cele mai importante eforturi ale proiectului au fost lansate în ultimele trei luni. Este vorba, în particular, de noul nostru sistem de conturi curente, care va permite contribuabililor accesul online, în regim de timp real, la conturile fiscale. Cu doi ani în urmă, am implementat o versiune mai simplă a sistemului la Casa Naţională de Asigurări Sociale şi acesta s-a dovedit un mare succes, spune Douglas Muir. Sistemul are acum peste 100 de mii de utilizatori, astfel să anticipăm că şi noul sistem va fi la fel de binevenit. Din păcate, nu vom fi aici să vedem cum se implementează acesta, pentru că proiectul BIZTAR/USAID se încheie în luna decembrie 2011
author icon

Vitalie Condrațchi

Monitorul fiscal FISC.md Nr.4 2011


Instituții:

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD"

3085 vizualizări

Data publicării:

17 Noiembrie /2011 14:49

Domeniu:

Administrare fiscală

Etichete:

contribuabili | inspectori fiscali

0 comentarii

icon icon icon
icon
icon icon icon icon icon
icon
icon