Evaluarea impactului asupra mediului (EIM), evaluarea strategică de mediu (ESM) şi expertiza ecologică sunt mecanisme de asigurare a protecţiei mediului aplicate la etapele iniţiale de planificare a activităţilor/elaborarea unor planuri sau programe.  Sistemul existent de evaluare a EIM prevede elaborarea Documentației EIM de către inițiatorul activității și examinarea acestei documentații de către Agenția de Mediu.   Potrivit analizei impactului de reglementare a proiectului de lege ce prevede modificarea unor acte normative

Scopul evidenței contabile în sistemul bugetar al cheltuielilor pentru deplasări în interes de serviciu constă în obținerea justificării tuturor resurselor financiare cheltuite în scop de deplasare și corectitudinea contabilizării acestor cheltuieli. În continuare ne vom axa pe aspectele ce țin

Prim-ministrul Republicii Moldova,Ion Chicu, a prezentat pe pagina sa de Facebook setul de măsuri de protecție ale persoanelor fizice și juridice în condițiile stării de urgență declarate în țară. Acțiunile au fost agreate cu autoritățile abilitate și vin să diminueze efectele negative asupra situației economice. În continuare oferim postarea prim-ministrului. Stimați prieteni, anunțasem anterior, că după prima serie de acțiuni întreprinse de Guvern, BNM și CNPF, pentru a susține cetățenii și businessul în această perioada dificilă, vom veni și cu alte măsuri necesare.

Eliminarea prevederilor neconstituționale și revenirea la dreptul discreționar al autorităților publice locale (APL) de a stabili cuantumul impozitului funciar (prin substituirea cuvântului „maxime” cu cuvântul „minime” în titlul anexei 1 la Legea nr.1056/2000 pentru punerea în aplicare a Titlului VI din Codul fiscal) este prevăzută în proiectul de lege cu privire la modificarea Legii prenotate, înregistrat în Parlament în calitate de inițiativă legislativă.   Autorii proiectului menționează că, în conformitate cu prevederile cadrului legislativ în vigoare, toate unitățile administrativ-teritoriale (UAT) dispun de autonomie financiară şi, respectiv, urmează să-și elaboreze și să aprobe bugetele anuale proprii în limita resurselor financiare disponibile,

Astăzi, 16 septembrie 2021, are loc prima zi a conferinței fiscale e-TAXCON'21. Evenimentul este organizat de Camera Americană de Comerț din Moldova (AmCham), în parteneriat cu Camera Consultanților Fiscali din România. P.P. ”Monitorul fiscal FISC.md” este partenerul informațional al evenimentului. Astfel, în prima zi a conferinței, cei circa 500 de participanți au oportunitatea de a participa la sesiuni în cadrul cărora vor fi discutate aspecte ce vizează politicile fiscale și efectul macroeconomic al acestora, efectele fiscale ale unei societăți digitale fără numerar, dar și munca de la distanță și provocările fiscale asociate acestui fenomen.

O categorie distinctă de creanțe ale statului care se fac venit la bugetul public național este formată din creanțele bănești bazate pe dispoziții de drept public, a căror reglementare se regăsește în Codul administrativ (CA). Ținând cont de prevederile art. 175 și 177 alin. (2) din CA, creanțele menționate derivă dintr-un act administrativ individual sau contract administrativ care obligă debitorul la realizarea unei prestaţii băneşti și au o natură distinctă de celelalte categorii de creanțe ale statului, precum creanţele băneşti bazate pe dreptul statului de a percepe impozite, taxe şi alte plăţi (ce corespund noțiunii de obligație fiscală) cărora li se aplică prevederile Codului fiscal și amenzile aplicate în conformitate cu Codul contravențional.  

Accesul persoanelor fizice la cumpărarea valorilor mobiliare de stat (VMS) va fi facilitat prin intermediul platformei electronice în care emisiunile de VMS vor fi efectuate prin plasament direct doar către persoane fizice, fără licitații și fără aplicarea procedurii de subscriere. În acest scop Guvernul a aprobat Programul de vânzare directă a valorilor mobiliare de stat persoanelor fizice în RM (Program) publicat vineri, 15 octombrie, în MO.   Obiectivele urmărite de Program sunt extinderea cercului de investitori și crearea condițiilor favorabile de participare directă a acestora pe piața internă a VMS; diversificarea canalelor de vânzare a VMS; dezvoltarea pieței secundare a VMS; creșterea transparenței tranzacțiilor cu VMS și  a nivelului de educație

Consolidarea culturii fiscale în Republica Moldova din perspectiva factorilor politici, economici, sociali și culturali este una din prioritățile Serviciului Fiscal de Stat pentru următorii ani, fiind inclusă în Strategia  de deservire a contribuabililor pentru anii 2021-2026  plasată recent pe pagina autorității.   Strategia stabilește obiectivele ce vor duce la dezvoltarea/perfecționarea procesului de deservire a contribuabililor, simplificarea unor activități și procese exercitate nemijlocit de către contribuabili, optimizarea sistemului de comunicare și crearea condițiilor optime pentru cetățeni.

Diversificarea investițiilor pe piețele de capital străine, obținerea unor venituri sub forma dobânzilor bancare pentru banii depozitați sau obținerea unor prestații sociale într-un stat străin (ex. alocația de stat pentru copiii sub vârsta de 18 ani). Acestea reprezintă câteva motive pentru care cetățenii deschid diferite tipuri de conturi în străinătate, iar extinderea procesului de globalizare, liberalizarea circulației cetățenilor în străinătate, digitalizarea serviciilor și simplificarea accesului la diferite platforme de investiții peste hotare creează premise favorabile în acest sens.

Ministerul Finanțelor a inițiat pe data de 11 noiembrie 2021 procedura de consultare a propunerilor de măsuri fiscale și vamale pentru anul 2022.   Acestea în mare parte au rezultat din discuțiile preliminare cu reprezentanții asociaților de afaceri și alți actori la data 30 septembrie 2021, fiind incluse doar măsurile care nu erodează substanțial veniturile bugetare pentru anul 2022 și au un nivel înalt de consens. Restul propunerilor, care au un impact bugetar mai sporit și/sau necesită identificarea unor soluții de consens între toți actorii implicați vor fi discutate în următorul exercițiu.   

Prin Legea nr. 214/2024 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală şi vamală) (în continuare – Legea nr. 214/2024) au fost operate mai multe completări și modificări în Codul fiscal (în continuare – CF). În articolul dat vom analiza unele modificări care au fost introduse în titlul II din CF

În anul 2021 agentul economic „AgrolimS” SRL a primit mijloace financiare în sumă de 150 000 lei din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 455 din 21.06.2017. Care este modalitatea de reflectare în Declarația cu privire la impozitul pe venit pentru anul 2021 a sumei menționate? Urmează sau nu a fi ajustată aceasta?

Agenţii economici și instituțiile din raioanele de est ale Republicii Moldova care vor efectua procedurile de vămuire a mărfurilor, conform procedurii stabilite de Serviciul Vamal, vor beneficia de dreptul efectuării acestora fără perceperea drepturilor de import sau export, fără aplicarea măsurilor de politică economică, prohibiţiilor până la 31 decembrie 2021, cu condiţia rămânerii mărfurilor pe teritoriul necontrolat de către organele constituţionale.   Ministerul Finanțelor a elaborat și propune pentru consultări publice proiectul de modificare a Hotărârii Guvernului nr.960/2017 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 109 din 9 iunie 2017 privind unele măsuri de control la trecerea frontierei, de control vamal și privind asigurarea regimului fiscal

Ministerul Finanțelor a elaborat și propune spre consultare publică proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea conceptului Programului de vânzare directă a valorilor mobiliare de stat (VMS) persoanelor fizice în Republica Moldova. Proiectul este elaborat în contextul realizării obiectivului privind dezvoltarea pieței interne a VMS, inclus în Programul “Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2020-2022)”, ce include obiective specifice privind gestionarea datoriei de stat în perioada menționată.

Până în anul 2030 este preconizată o creștere accelerată a investițiilor publice cu  67%  în scenariul de bază, iar în scenariul alternativ, în termeni reali, creșterea acestora ar putea fi de 3,7 ori. De asemenea, cu efortul sectorului public și privat,  autoritățile planifică intensificarea creșterii economice pe termen scurt, dar și în majorarea substanțială, de aproape 2 ori, a stocului de capital productiv.   Proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Strategiei pentru o economie incluzivă, durabilă și digitală până în anul 2030  a fost inclus pe agenda ședinței secretarilor generali.

Astăzi, 8 septembrie curent, au avut loc consultări publice la proiectul Planului de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022 în domeniul economie și antreprenoriat. Ministrul Economiei, Sergiu Gaibu,  s-a referit la principalele obiective, atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu, menționând că datorită unei sinergii bune între autorități, expertizei și soluțiilor eficiente și echitabile, transpuse într-un cadru normativ clar și fără ambiguități pentru toți participanții pieței, se vor obține rezultate bune în economia națională.  

Conform proiectului Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală (FAOAM) pentru anul 2022, prima de asigurare medicală obligatorie în sumă fixă, precum şi cea în formă procentuală din salariu şi din alte recompense vor rămâne neschimbate. Astfel, prima în sumă fixă va constitui 4 056 de lei, iar la achitarea acesteia în primele trei luni ale anului vor fi aplicate reducerile de 50%, 60% şi 75%. Prima în formă procentuală din salariu va fi păstrată la nivel de 9%. Proiectul legii a fost examinat de Consiliul de administraţie al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină (CNAM).

Termenul de activitate a Zonei Antreprenoriatului Liber „Tvardița” ar putea fi extins cu încă 20 de ani. Proiectul de lege ce prevede extinderea termenului de funcționare, precum și garantarea unor condiții clare de activitate a rezidenților ZAL, este inclus pe agenda Parlamentului.   Conform Legii nr.626/1995, ZAL ”Tvardița” a fost instituită pe un termen de 30 de ani, însă autorul proiectului propune ca acest termen să constituie 50 ani, fiind extins până în anul 2045.

Implementarea sistemului electronic pentru eliberarea actelor permisive (SIA GEAP), acțiunile pentru stimularea utilizării platformei electronice de către autoritățile emitente, precum și extinderea Proiectului de Ameliorare a Competitivității (CEP II) au fost analizate în cadrul unei ședințe online de către Ministerul Economiei și Infrastructurii cu echipa Băncii Mondiale, comunică MEI.   Astfel, SIA GEAP, dezvoltat și implementat cu suportul Băncii Mondiale, vine să materializeze unul din obiectivele promovate de Guvern pentru reducerea poverii administrative și crearea unui mediu de afaceri favorabil, iar odată cu declanșarea pandemiei de COVID-19, importanța Ghișeului unic online a crescut considerabil.

Ritmul de creștere a încasărilor la bugetul public național administrate de către Serviciul Fiscal de Stat a depășit ritmul de creștere a Produsului Intern Brut nominal, care în această perioadă a constituit 26%. Drept urmare, ponderea veniturilor administrate de SFS a crescut de la 17,2% la 20%, în condițiile politicii fiscale fără schimbări spre majore a cotelor. Astfel, trendul ascendent al veniturilor încasate în BPN a fost determinat atât de extinderea bazei impozabile, urmare a creșterii economice, cât și de eficientizarea administrării fiscale, se constată în Notă informativă privind implementarea Legii nr.281/2016, ce ține inclusiv de modernizarea autorității fiscale naționale.