În cadrul ședinței din 12 iulie anul curent Guvernul a susținut proiectul cu privire la modificarea unor acte normative (reglementarea relațiilor între asociații/fondatorii societăților comerciale), elaborat de Ministerul Economiei și Digitalizării în scopul excluderii mai multor bariere în activitatea societăților de acțiuni și societăților cu răspundere limitată (SRL).

Veniturile reprezintă creșteri ale beneficiilor economice înregistrate în cursul perioadei de gestiune, sub forma intrărilor de active sau majorării valorii acestora, sau a diminuării datoriilor care au drept rezultat creșteri ale capitalului propriu, cu excepția creșterilor legate de contribuțiile proprietarilor. Venitul cuprinde numai afluxul global de avantaje economice obținute sau care urmează să fie obținute de entitate în conturile acesteia. Veniturile anticipate reprezintă sumele primite (calculate) în perioada de gestiune, dar care urmează a fi atribuite la veniturile curente ale perioadelor viitoare.

Asociatul care deține mai puțin de 33% din cuantumul capitalului social se poate retrage din societate oricând, fără consimțământul asociaților

Pentru care categorii de obiecte de comerț autoritățile administrației publice locale sunt în drept să stabilească taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii? Sistemul taxelor locale, procedura și principiile stabilirii, modificării și anulării acestora, modul lor de plată, subiecții impunerii, obiectele impunerii și criteriile de acordare a înlesnirilor fiscale sunt determinate prin Titlul VII al CF.

Agentul economic „X” deține două Notificări privind inițierea activității de comerț, depuse la AAPL. În prima Notificare este specificat tipul unității de comerț „cafenea-bar”, iar în a doua – „magazin mixt”. Adresele specificate în Notificări, care reflectă locul de amplasare a unităților de comerț, sunt identice. Având în vedere acest fapt, are agentul economic „X” obligația de a calcula și a achita taxa pentru unitățile de comerț și/sau prestări servicii pentru o unitate comercială sau pentru două?

Agentul economic are înregistrată la adresa „Z” o unitate comercială – un magazin cu suprafața de 560m2. Pe parcurs, la aceeași adresă a fost construit și dat în exploatare un alt magazin, cu suprafaţa de 430 m2. În cazul respectiv, de câte obiecte ale impunerii la taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii dispune agentul economic, având în vedere că la una și aceeași adresă, sub acelaşi acoperiș, sunt amplasate două unităţi de comerţ?

Asociatul societății cu răspundere limitată (SRL) care deține mai puțin de 50% din cuantumul capitalului social se poate retrage din societate oricând, fără consimțământul asociaților.

La data de 04.09.2021 agentul economic „X” a depus la autoritatea administrației publice locale Notificare privind inițierea activității de comerț cu genul de activitate „Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare”, prin intermediul tipului unității de comerț „secție comercială”. Totodată, până în momentul de față, agentul economic nu a inițiat activitatea prin intermediul unității de comerț cu referință. Apare în acest caz obligația de calculare și achitare a taxei pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii pentru această unitate de comerț?

 În cazul în care entitatea a decis să anuleze factura fiscală pe suport de hârtie completată cu erori, care este procedura de anulare a acesteia? Este obligatorie raportarea facturilor fiscale anulate în Registrele de evidenţă a livrărilor și procurărilor?  Conform art. 117 alin. (1) din Codul fiscal (CF), subiectul impozabil care efectuează o livrare impozabilă pe teritoriul ţării este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) factura fiscală pe livrarea în cauză. Prezentarea facturii fiscale se efectuează la momentul apariţiei obligaţiei fiscale, stabilit prin art.108, cu excepţia cazurilor prevăzute de CF.

Fiecare plătitor de cîştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărimea stabilită la art. 901 alin. (33) din Codul fiscal din cîştigurile de la jocurile de noroc, cu excepţia cîştigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive în partea în care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1) din Codul fiscal.

  În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (33) din Codul fiscal, fiecare plătitor de cîştiguri urmează să rețină și să verse la buget un impozit în mărime de 12% din cîştigurile de la jocurile de noroc, cu excepţia cîştigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive în partea în care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1) din Codul fiscal.

În anul 2020 în Republica Moldova erau înregistrați 2928 titulari de licență, iar din numărul total de licențe valabile 72% au fost eliberate pentru șapte genuri de activitate: cu metale preţioase –  pentru 455 entități; de utilizare a canalelor sau frecvenţelor radio şi/sau serviciilor de comunicaţii electronice – 417; pentru activitate farmaceutică – 356; pentru unităţile de schimb valutar – 304. Totodată, 229 acte permisive au fost valabile pentru activitatea asociațiilor de economii și împrumut, 202 – pentru importul și comercializarea cu amănuntul a carburanților, iar 137 – pentru producţia alcoolică autohtonă.  

Serviciul Fiscal de Stat îndeamnă contribuabilii care obțin venituri din câștigurile de la jocurile de noroc și/sau pariuri sportive realizate prin intermediul rețelelor de comunicații electronice să se conformeze voluntar la respectarea prevederilor legislației în vigoare. În acest sens, menționăm că, potrivit prevederilor art. 12 alin. 14 din Codul Fiscal, câştigul obţinut prin intermediul reţelelor de comunicaţii electronice reprezintă valoarea totală a sumei retrase din contul de joc.

Măsurile de politică fiscală și vamală pentru anul 2025 au drept scop soluționarea constrângerilor economice sesizate de către contribuabili, precum și continuarea procesului de armonizare a legislației Republicii Moldova la practicile Uniunii Europene.

Potrivit reglementărilor contabile, la data raportării, poate fi necesară efectuarea operaţiunilor de depreciere pentru prezentarea stocurilor în situaţiile financiare la valoarea realizabilă netă, care nu depăşește valoarea contabilă a acestora

Care va fi baza impozabilă pentru calcularea taxei pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii, în cazul în care în notificarea privind iniţierea activităţii de comerţ depusă la autoritatea administraţiei publice locale suprafața obiectului este indicată 500 m2, iar conform contractului de închiriere - 450 m2?

În cazul obținerii câştigurilor obținute prin intermediul reţelelor de comunicaţii electronice, suma totală a acestora va fi impozitată. În acest sens, lit.p1 a art. 20 din Codul fiscal ce prevede că câştigurile de la loterii şi/sau pariuri sportive în partea în care valoarea fiecărui câştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită de CF sunt venituri neimpozabile este completat cu sintagma „cu excepția câştigurilor obținute prin intermediul reţelelor de comunicaţii electronice”.   Totodată, se precizează noțiunea de câștiguri (art. 12, pct.14 din CF), prin completarea cu enunțul „câştigul obținut prin intermediul reţelelor de comunicaţii electronice reprezintă valoarea totală a sumei retrase din contul de joc”.

Ministerul Economiei anunță despre elaborarea unui proiect de lege prin care se propune reformarea SRL-ului. Prin acest proiect se propun intervenții în mai multe acte normative: Legea nr. 135/2007 privind societățile cu răspundere limitată; Legea nr. 1134/1997 privind societățile pe acțiuni; Legea nr. 220/2007privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali; Legea nr. 171/2012 privind piața de capital; Legea nr. 234/2016 cu privire la Depozitarul central unic al valorilor mobiliare, precum și în Codul fiscal.

Din 1 ianuarie 2024 un capitol aparte din Codul fiscal (CF) (cap. 73) reglementează regimul fiscal al agenților economici care desfășoară activități în domeniul comercializării deșeurilor de metale feroase și neferoase.

Ministerul Finanțelor a înaintat pentru consultări publice proiectul Regulamentului privind certificarea specialiștilor în domeniul achizițiilor publice/sectoriale care va stabili modalitatea de organizare a procedurii de certificare a specialiștilor în domeniu.