Pe parcursul anului curent urmează a fi implementate opt proiecte finanțate în cadrul Programului Buget Civil Chișinău. Lista proiectelor spre finanțare și implementare pentru anul 2021 a fost aprobată prin Dispoziția primarului mun. Chișinău nr.238-d.    Anterior acestea au fost examinate de Comisia pentru evaluarea proiectelor înaintate pentru finanțare și implementare, termenul limită de realizare fiind stabilit 15 decembrie 2021. Proiectele nerealizate pe perioada anului curent nu vor mai fi eligibile spre finanțare.  

În prezentul articol vor fi examinate particularitățile procesului de determinare a costurilor unitare ale produselor cuplate și secundare. În acest scop, mai întâi de toate, este necesar de clarificat esența produselor cuplate și de indicat în ce condiții apar acestea.

În gospodăria de lângă casă este construită o încăpere, folosită ca baie finlandeză. De asemenea, în camera alăturată este instalat cazanul pentru încălzire și apă caldă. Este această încăpere obiect al impunerii cu impozitul pe avere?   Conform prevederilor art. 2872  din Codul fiscal, subiecții impunerii cu impozitul pe avere sânt persoanele fizice proprietari ai bunurilor imobiliare cu destinație locativă, inclusiv căsuțele de vacanță (cu excepția terenurilor), pe teritoriul Republicii Moldova.  

Prima ședință comună de lucru din acest an a Ministerului Finanțelor cu reprezentanții autorităților publice locale a fost desfășurată pe data de 6 martie. În cadrul ședinței au fost discutate aspecte ce țin de executarea bugetelor locale în anul 2019 și modul de încasare și evidență a plăților la buget, particularități privind raportarea pe anul 2018, aspecte ce țin de implementarea Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar etc. De asemenea, participanții au discutat și despre modificarea cadrului normativ în domeniul evidenței contabile în sistemul bugetar.

Statul și entitățile cu autonomie financiară primesc ajutoare umanitare, care sunt distribuite și totodată utilizate  de către acestea. În prezentul articol vom expune modul  de contabilizare a ajutoarelor umanitare primite, distribuite și utilizate de către entitățile cu autonomie financiară.  Care acte normative reglementează recepționarea,  distribuirea și utilizarea ajutoarelor umanitare? Recepționarea, distribuirea şi utilizarea ajutoarelor umanitare este reglementată de Legea nr. 1491/2002 cu privire la

În ultimii ani Asociațiile de Economii și Împrumut (AEÎ) își extind activitățile. Astfel, AEÎ, pe lângă prestarea serviciilor tradiționale (acceptarea depunerilor de economii de la membri, acordarea de împrumuturi și acordarea de consultații și alte servicii aferente împrumuturilor membrilor săi), lansează, cu acordul în scris al autorității de supraveghere, o gamă largă de servicii adiționale pentru membrii săi, vorba fiind despre:   – intermedierea în asigurări în calitate de agent bancassurance; în calitate de agent de plată în cadrul unui prestator de servicii de plată (PSP) - încasarea plăților aferente serviciilor comunale (energie termică, apă caldă menajeră, apă potabilă, evacuarea deșeurilor menajere, energie electrică, gaze naturale, radio, TV, Internet etc.);

În Moldova vor fi create Registrul electronic al persoanelor care au fost suspendate din funcție sau le-au fost încetat mandatul, raporturile de muncă sau de serviciu în legătură cu încălcarea regimului juridic al declarării averii și intereselor personale sau al regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităţilor, restricţiilor şi limitărilor și Registrul electronic al bunurilor confiscate pentru nerespectarea regimului juridic al declarării averii și intereselor personale, ambele ținute de Autoritatea Naţională de Integritate (ANI).   Crearea acestora este prevăzută în proiectul legii cu privire la completarea și modificarea unor acte legislative, votată de Parlament cu 57 de voturi în lectura a doua astăzi, 7 octombrie 2021.

Investițiile străine directe pe piața primară de capital au lipsit totalmente în anul pandemic, se spune în Raportul anual al Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF) pentru 2020. Totodată, conform datelor oficiale, evaluarea statisticilor din perspectiva atractivității pieței primare de capital pentru investitorii străini denotă că, în anii 2018-2019, s-au consemnat valori infime cuprinse între 17,3-20,4 mil. lei de capital străin plasat prin emisiuni de acțiuni.   Valoarea investițiilor indirecte de capital din anul trecut realizate de investitorii străini în cadrul tranzacțiilor pe piața secundară (tranzacții de cumpărare, înscrieri în urma aporturilor în capitalul social),  per ansamblu, a înregistrat o diminuare semnificativă, fiind de 3 ori mai mica în raport cu anul 2019,

Fondul de pensii facultative este fondul fără personalitate juridică, constituit prin contract de societate civilă încheiat în formă scrisă, care funcționează în baza principiului de finanțare prin capitalizare cu unicul scop – de a furniza pensii facultative. Acestea sunt prevederile proiectului de lege referitor la fondurile de pensii facultative, care a fost elaborat și înaintat spre consultări publice de către Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) care, după aprobare și intrarea în vigoare a legii, va fi și autoritatea competentă de punerea acesteia în aplicare. Conform autorilor proiectului, acesta transpune Directiva (UE) 2016/2341 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind activitățile și supravegherea instituțiilor pentru furnizarea de pensii ocupaționale.

Banca Mondială a evaluat eficiența administrării datoriei de stat a Moldovei, comunică Ministerul Finanțelor. Echipa Băncii Mondiale a efectuat o evaluare complexă a operațiunilor de gestionare a datoriei de stat în Republica Moldova, utilizând indicatorii de performanță a Instrumentului de Evaluare a Performanței în Gestionarea Datoriei (DeMPA). Activitatea a fost realizată în cadrul unei vizite la Ministerul Finanțelor, în perioada 9-17 iulie curent.

Republica Moldova se aliniază Convenției Organizației Internaționale a Muncii privind serviciile de sănătate ocupațională. În Monitorul Oficial din 2 aprilie curent fiind publicată Legea nr. 18 din 4 martie 2021 pentru ratificarea acestei Convenții, prin care fiecare stat recunoaşte relevanţa standardelor internaţionale în domeniul serviciilor de sănătate ocupaţională şi îşi asumă obligaţia de a formula, implementa şi revizui periodic o politică naţională coerentă în acest domeniu.   Potrivit Convenției, serviciile sănătății ocupaționale pot fi organizate ca un serviciu pentru fiecare întreprindere sau, după caz, ca un serviciu comun pentru un număr de întreprinderi. Acestea trebuie să posede o serie de funcții relevante și adaptate riscului specific întreprinderilor,

Băncile comerciale „Moldova-Agroindbank”, „Moldindconbank”, „Victoriabank” și „Mobiasbanca – OTP Group” sunt incluse în lista societăților de importanță sistemică (de tip O-SII) din Republica Moldova. Hotărârea BNM nr. 33 din 4 martie 2021 cu privire la stabilirea listei a fost publicată în Monitorul Oficial din 16 martie curent.   Decizia a fost luată în baza analizelor și studiilor efectuate de BNM, care au ca scop identificarea băncilor care sunt societăți de importanță sistemică din Republica Moldova și limitarea impactului sistemic.

Republica Moldova întârzie comparativ cu alte țări din regiune în crearea sistemului informațional în domeniul sănătății. La această concluzie au ajuns participanții la ședința de astăzi, 20 iulie 2021, a Grupului de lucru nr.3 „Stimularea și menținerea investițiilor private”  al Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. Totodată, reprezentanții instituțiilor de stat și private, ai autorităților de stat și ai partenerilor de dezvoltare au venit cu soluții pentru depășirea situației.   Astfel, speakerii au menționat că, deși tema propusă pentru discuții a fost digitalizarea sistemului medical, vorba este mai mult despre elaborarea unei strategii clare la nivel național, decât despre crearea sistemelor informaționale, fiind necesară o viziune comună a tuturor actorilor implicați.

Serviciul Fiscal de Stat a publicat astăzi, 18 ianuarie 2019, în Monitorul Oficial,Ordinul nr.03 din 4 ianuarie curent. Prin acest document este abrogată prevederea unui alt Ordin al SFS, nr.503 din 27 septembrie 2018, care stipula că, în partea ce ţine de sechestrele aplicate de Serviciul Fiscal de Stat valabile la momentul intrării în vigoare a ordinului indicat, sechestrele vor fi revizuite prin prisma prevederilor art. 202 din Codul fiscal (Ridicarea sechestrului), aplicându-se în exclusivitate prevederile art. 203 din CF (Comercializarea bunurilor sechestrate).

În anul 2020, bunurile sechestrate de către Serviciul Fiscal de Stat vor fi evaluate de către 14 persoane juridice. Autoritatea fiscală propune spre consultare proiectul ordinului cu privire la aprobarea listei persoanelor competente în evaluarea bunurilor sechestrate. Documentul a fost elaborat în scopul executării prevederilor art.203 alin. 2 din Codul fiscal, ce prevede că evaluarea bunurilor sechestrate pentru comercializarea acestora se efectuează de către persoane fizice sau juridice competente incluse în lista aprobată anual de SFS. Astfel, acest drept va fi oferit deținătorilor de licențe cu drept de efectuare a evaluării în anumite domenii.

Potrivit art.3 al Legii contabilității și raportării financiare nr.287/2017 (Legea nr.287/2017), entitatea de interes public reprezintă entitatea ale cărei valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată; bancă; asigurător (reasigurator)/societate de asigurări; organism de plasament colectiv în valori mobiliare cu personalitate juridică; entitate mare care este întreprindere de stat sau este societate pe acțiuni în care cota statului depășește 50% din capitalul social. Clasificarea entităților este descrisă în art.4 al Legii nr.287/2017, respectiv entitatea mare este entitatea care, la data raportării, depăşeşte limitele a două dintre următoarele criterii:

Consiliul Economic pe lângă Prim-ministru a lansat Sondajul de opinie bianual, adresat membrilor săi, ce are ca scop evaluarea rolului platformei în promovarea reformelor economice.    Participarea la sondaj poate fi efectuată prin accesarea link-ului

Regulamentul privind măsurile de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului pe piața financiară nebancară, aprobat prin Hotărârea Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare nr.38/1 din 24 august 2018, a fost publicat în MO din 28 septembrie curent. Documentul reglementează aplicarea măsurilor de precauție, inclusiv de identificare a clientului și a beneficiarului efectiv; identificarea și evaluarea riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului; controlul intern, elaborarea și implementarea politicilor și programelor proprii pentru prevenirea fraudelor indicate; păstrarea datelor; raportarea activităților și tranzacțiilor suspecte.

La momentul actual în Republica Moldova se constată lipsa unui act normativ care ar reglementa gestionarea deşeurilor de uleiuri uzate, în scopul protecţiei mediului şi a sănătăţii populaţiei, cu respectarea acordurilor internaţionale la care țara noastră este parte. Aprobarea Regulamentului privind gestionarea uleiurilor uzate va asigura punerea în aplicare a Legii privind deșeurile, precum și va contribui la tranziția către o economie circulară, potrivit analizei impactului de reglementare a proiectului hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea uleiurilor uzate. Documentul a fost examinat în cadrul ședinței Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activităţii de întreprinzător.

Potrivit prevederilor art.128 din Codul muncii și art.2 din Legea salarizării nr.847/2002, salariu reprezintă orice recompensă sau câștig evaluat în bani, plătit salariaților de către angajator sau de organul împuternicit de acesta, în temeiul contractului individual de muncă, pentru munca executată sau ce urmează a fi executată.