Serviciile de împădurire/reîmpădurire și reabilitare a pădurilor din cadrul Programului Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor pentru anii 2023-2032 ar putea fi scutite de TVA cu drept de deducere. În acest sens este elaborate un proiect de modificare al Codului fiscal, dar și a altor acte normative, elaborat la solicitarea mediului de afaceri.

De la începutul acestui an, Parlamentul European a inițiat un proiect de directivă ce prevede dreptul salariaților de a se deconecta, ceea ce îi va face inaccesibili pentru angajatori după orele de program. Conform motivării Parlamentului European, proiectul le va oferi dreptul salariaților de a nu răspunde la apeluri telefonice, la SMS-uri sau la e-mailuri legate de muncă înainte sau după program. Măsura este gândită tocmai în contextul în care criza epidemiologică a dus la creșterea numărului de salariați care lucrează de la distanță. Proiectul de directivă ar urma să fie aplicabil atât salariaților din sectorul public, cât și celor cu angajatori din mediul privat.

Reportarea pierderilor fiscale în anul 2021 Potrivit art. 32 din Codul fiscal (CF) la determinarea  obligațiilor fiscale pentru anul 2021 se vor reporta pierderile anului 2016-2020, valoarea acestora fiind nelimitată:

Numărul minim de locuri de muncă create de un investitor străin pentru a obține dreptul de ședere provizorie în țara noastră ar putea fi redus de la patru la un loc, iar investiția minimă necesară ar putea constitui 30 de salarii medii lunare, nu 60 de salarii, după cum prevede legislația în momentul de față.   Comisia securitate națională, apărare și ordine publică a susținut proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova, ce are ca scop îmbunătățirea climatului investițional în țara noastră și atragerea investițiilor străine directe, pentru a crea locuri de muncă și genera venituri suplimentare la buget.

SRL „Agrotek Park” ar putea obține titlul de parc industrial. Propunerea aparține Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, care anunță despre inițierea elaborării un proiect în acest sens.

Agentul economic desfășoară activitate economică prin intermediul unui magazin mixt

În acest sens, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a elaborat proiectul de hotărâre de Guvern pentru modificarea Regulamentului cu privire la modul de prestare şi achitare a serviciilor locative, comunale şi necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor şi condiţiile deconectării acestora de la/ reconectării la sistemele de încălzire şi alimentare cu apă, aprobat prin HG nr. 191/2002. Documentul urmează a fi examinat în cadrul ședinței Grupului de lucru al Comisiei de Stat pentru reglementarea activității de întreprinzător

Pe ordinea de zi a ședinței Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător din 26 septembrie curent este inclus proiectul modificărilor

În cadrul ședinței plenare din 13 decembrie curent Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul pentru modificarea unor acte normative (asociatul unic), elaborat in vederea transpunerii parțiale a Directivei Parlamentului European și a Consiliului din 16 septembrie 2009 în materie de drept al societăților comerciale privind societățile comerciale cu răspundere limitată cu asociat unic.

În Monitorul Oficial din 4 octombrie curent a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr.109 din 2 octombrie 2024 cu privire la modificarea Regulamentul privind rambursarea TVA pentru producătorii agricoli.

Întrebarea ce ține de faptul aplicării ștampilei întreprinderii pe documentele primare încă mai apare la unii contribuabili. Pentru a explica dacă aceasta este o obligație sau o opțiune, reiterăm prevederile legislației în vigoare.   Potrivit art.3 pct.5 al Legii nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, întreprinderile şi întreprinzătorii nu sunt obligaţi să deţină şi să aplice ştampila proprie pe înscrisuri de orice natură. În cazul în care legislaţia prevede necesitatea aplicării ştampilei întreprinderii sau întreprinzătorului, cerinţa se consideră îndeplinită dacă înscrisul este semnat de persoana împuternicită de întreprindere sau de către întreprinzător.

Responsabilitățile autorităților naționale de coordonare a asistenței externe – Cancelaria de Stat și Ministerul Finanțelor vor fi delimitate. Un proiect de modificare a Hotărârii Guvernului nr.377/2018 cu privire la reglementarea cadrului instituțional și mecanismului

Persoana juridică care deține licență pentru activitatea de operare cu tichetele de masă, inclusiv de emitere și rambursare a valorii acestora, va prezenta Serviciului Fiscal de Stat, lunar, către data de 25 a lunii următoare lunii de gestiune, în format electronic, prin Ghișeul unic de raportare, Raportul cu privire la tichetele de masă acordate angajatorilor în redacție nouă.

Din perspectiva politicilor de antreprenoriat, îndeosebi al micilor antreprenori, cerința față de fondator de a deține teren agricol la înregistrarea Gospodăriei Țărănești reprezintă o constrângere la inițierea sau transparentizarea afacerilor. Astfel, lotul pe lângă casă (din intravilan) reprezintă o resursă naturală, care poate fi utilizată de antreprenor în activitatea proprie, conform art.6 din Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, consideră Ministerul Economiei, care a inițiat procesul de elaborare a proiectului hotărârii Guvernului cu privire la modificarea și completarea unor acte normative.   Potrivit autorilor, din perspectiva reglementării afacerilor, existența cerinței privind deținerea terenului agricol în proprietate în Legea nr.1353/2000 și lipsa

Urmare modificărilor efectuate prin Legea nr.356/2022 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica fiscală și vamală pentru anul 2023), începând cu 01 ianuarie 2023, a fost revizuit mecanismul de impozitare a veniturilor nerezidenților obținut din Republica Moldova, inclusiv în raport cu serviciile prestate de către aceșteia.

În Monitorul Oficial de astăzi, 24 decembrie, a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 146 din 14 decembrie 2021 privind modificarea Clasificaţiei bugetare. În temeiul articolului 27 din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181/2014, în scopul reglementării modului de reflectare a unor indicatori bugetari,

Protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi au la bază principiul egalității de tratament în ceea ce priveşte încadrarea în muncă şi ocuparea forţei de muncă. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la garanţii de muncă pentru persoanele cu dizabilităţi. Statul garantează excluderea oricărei forme de discriminare pe criteriu de dizabilitate.

La 1 octombrie 2023 a intrat în vigoare Legea nr.160/2023 cu privire la garantarea depozitelor în bănci, potrivit căreia Republica Moldova a racordat prevederile sale legislative aferente garantării depozitelor în bănci la bunele practici internaționale și standarde europene în domeniu, astfel stabilind, începând cu 1 ianuarie 2024, plafonul de garantare a depozitelor bancare la 100 000 lei.

În conformitate cu art. 177 din Codul fiscal, în cazul admiterii restanței, obligația fiscală poate fi stinsă prin executare silită, care se efectuează în modul stabilit de Capitolul 9 al Titlului V din Codul fiscal (CF). În acest sens, art. 1324 alin. (8) și art. 195 alin. (1) din CF stabilesc că atribuția și prerogativa executării silite a restanțelor aparține Serviciului Fiscal de Stat (în continuare - SFS), care este abilitat cu această funcție și în cazul altor plăți restante față de bugetul public național potrivit legii (ex. contribuțiile obligatorii în Fondul Viei și Vinului, conform art. 323 alin. (10) și (11) din Legea viei și vinului nr. 57/2006; creanțele bănești bazate pe dispoziții de drept public, în temeiul art. 175 alin. (2) din Codul administrativ).

În scopul eficientizării procesului de administrare a entităților cu capital de stat și aplicarea practicelor de bună guvernare, Ministerul Economiei a elaborat proiectul de lege cu privire la modificarea unor acte normative, inclusiv a Legii nr. 271/2017 privind auditul situațiilor financiare (Legea nr. 271/2017), și propune substituirea comisiilor de cenzori prin comitetele de audit.   Necesitatea operării modificărilor este argumentată de către autori  prin faptul că, potrivit Legii nr.246/2017 cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală (art.6 și art.10), Legii nr.1134/1997 privind societățile pe acțiuni (art.68) și a Legii nr.135/2007 privind societățile cu răspundere limitata (art.77)