06
01 2015
838

Banii BCE nu vor fi suficienţi pentru a însănătoşi economia zonei euro, iar analiştii recomandă investiţii, mai ales în infrastructură, şi reforme structurale

Cu simple sugestii, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE) Mario Draghi reuşeşte să neutralizeze un impediment în calea revenirii economiei zonei euro, euro supraapreciat, şi netezeşte calea ajustării cantitative, „arsenalul“ suprem prin care instituţia sa poate lupta contra deflaţiei şi anemiei economice. Economiştii spun însă că o astfel de intervenţie nu va fi suficientă pentru însănătoşirea economiei zonei euro şi că restul va depinde de liderii uniunii monetare. Economiştii cer investiţii, printre altele în infrastructură, poate chiar printr-un program paneuropean, încurajarea start-up-urilor şi afacerilor mici şi mai ales reforme structurale în special în Franţa şi Italia. Euro a atins ieri cel mai scăzut nivel din martie 2006 faţă de dolar, de 1,1864 de dolari pe unitate, pe fondul creşterii aşteptărilor că BCE va începe în curând să printeze euro pentru achiziţii masive de obligaţiuni suverane. Slăbirea euro a fost cerută mult timp de economii necompetitive în raport cu cea a Germaniei, precum Franţa şi Italia, care speră că astfel exporturile lor vor deveni mai ieftine şi prin urmare mai atrăgătoare pentru clienţii din alte regiuni. Pe acelaşi principiu, deprecierea euro convine şi exportatorilor români, în condiţiile în care leul are tendinţă de depreciere şi faţă de euro şi faţă de dolar. Cea mai mare parte din exporturile româneşti se duc în zona euro. Cuplul euro - dolar are o pondere de aproape un sfert în tranzacţiile echivalente cu 5.300 de milioane de dolari de zi de pe piaţa valutară internaţională, potrivit Bloomberg. Euro este văzută ca o monedă riscantă Atractivitatea pe care o are euro ca monedă pentru rezerve pare să scadă. FMI a calculate că ponderea în total a rezervelor valutare pe care băncile centrale le păstrează în euro a fost de 22,6% în al treilea trimestru al anului trecut, cel mai redus nivel din ultimii zece ani, potrivit CNBC. Puterea monedei unice europene a început să slăbească accentuat după ce Draghi a lansat săptămâna trecută, prin intermediul unui interviu, cel mai puternic semnal de până acum că BCE îşi va extinde în următoarele luni programul de achiziţii de active pentru a include obligaţiuni suverane. O decizie în acest sens ar putea fi luată cel mai devreme pe 22 ianuarie, la şedinţa consiliului guvernator al băncii, scrie Financial Times. Însă majoritatea analiştilor intervievaţi de FT cred că inflaţia şi creşterea economică vor rămâne slabe chiar dacă BCE recurge la achiziţii de obligaţiuni (quantitative easing - QE). Quantitative Easing nu-i suficient Jörg Krämer, economist la Commerzbank, a spus că lansarea QE va duce la scăderea yieldurilor obligaţiunilor suverane şi va „ajuta ministerele de finanţe din ţările puternic îndatorate, precum Italia, şi băncile de acolo“. QE nu va impulsiona destul creşterea economică şi inflaţia, ci „va alimenta creşterea preţurilor activelor“, a atenţionat el. Carsten Brzeski, analist la ING, apreciază că QE va avea un impact benefic mai puternic dacă „guvernele vor fi lăsate să înceapă programe de investiţii finanţate prin deficite bugetare“, ceea ce este însă puţin probabil în zona euro. Alastair Winter, economist-şef la banca de investiţii Daniel Stewart & Co, spune că pentru a stimula creşterea economică liderii statelor din zona euro ar trebui să flexibilizeze şi mai mult piaţa muncii, să dereglementeze mai multe profesii, să încurajeze start-up-urile, să investească în infrastructură şi în pregătire profesională. Plan paneuropean Brzeski, de la ING, spune că zona euro are nevoie de un program de investiţii paneuro­pean, şi nu de o „colecţie“ de mici iniţiative naţionale, şi de reforme structurale în Franţa şi Italia. George Magnus, economist independent, autor de cărţi şi editoriale şi un „răsfăţat“ al presei de profil, apreciază că în uniunea monetară este nevoie de mecanisme noi şi generale de restructurare a datoriilor şi de recapitalizare şi consolidare robustă a băncilor. Harald Benink, profesor de finanţe la Tilburg University, sugerează că BCE nu ar trebui să intervină prin achiziţii de obligaţiuni suverane, ci prin achiziţii de obligaţiuni care ar fi emise de Banca Europeană de Investiţii pentru a finanţa la scară largă proiecte de infrastructură în Europa. Şi John Llewellyn, analist la Llewellyn Consulting, recomandă investiţii la scară largă în proiecte de infrastructură, centrate pe reducerea dependenţei de energia rusească.

via www.zf.ro

0 comentarii

Doar utilizatorii înregistraţi şi autorizați au dreptul de a posta comentarii.